Islanda va căuta noi modalități de a-și consolida securitatea după ce alegătorii au respins reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Ministrul de Externe, Thorgerdur Gunnarsdottir, a declarat că Reykjavik va analiza noi acorduri bilaterale și va încerca să aprofundeze cooperarea cu UE și cu alți parteneri internaționali.
Declarațiile vin după referendumul de sâmbătă, în care islandezii au respins propunerea guvernului de a redeschide negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Rezultatul nu elimină însă preocupările privind securitatea țării, a avertizat șefa diplomației islandeze.
„Situația geopolitică este în continuare aici”
Thorgerdur Gunnarsdottir a declarat pentru Reuters, după o reuniune a comisiei parlamentare pentru afaceri externe, că Islanda trebuie să găsească alternative pentru consolidarea securității.
„Nu am eliminat situația geopolitică prin vot. Ea este în continuare aici și va trebui să găsim alte modalități de a ne crește securitatea”, a spus ministrul.
Guvernul susținuse în campania pentru referendum că aderarea la UE ar putea contribui la întărirea securității Islandei. Majoritatea alegătorilor a respins însă reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul.
Islanda vrea o cooperare mai strânsă cu UE
În ciuda rezultatului referendumului, Gunnarsdottir a subliniat că Uniunea Europeană rămâne un partener esențial pentru Reykjavik.
„UE este în continuare un partener foarte important pentru Islanda și trebuie să ne consolidăm și mai mult cooperarea”, a declarat ea.
Guvernul va analiza inclusiv posibilitatea unor noi acorduri bilaterale. Islanda are deja astfel de acorduri cu Finlanda și Norvegia. Ministrul a indicat și Canada și Japonia drept parteneri importanți pentru securitatea și cooperarea internațională a țării.
Declarațiile lui Trump au amplificat dezbaterea
Problema securității a devenit mai importantă în Islanda în ultimele luni. Președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește ca Statele Unite să dobândească Groenlanda, teritoriu autonom danez aflat în apropierea Islandei.
În același timp, declarațiile sale privind angajamentul Washingtonului față de NATO au alimentat dezbaterile despre viitorul securității europene. Pentru Islanda, aflată într-o poziție strategică în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică, aceste evoluții au o importanță deosebită.
Islanda nu are o armată permanentă
Țara are aproximativ 400.000 de locuitori și este membră NATO, dar nu dispune de o armată permanentă proprie. Apărarea Islandei se bazează în principal pe apartenența la NATO și pe acordul bilateral de apărare cu Statele Unite, semnat în 1951. În actualul context geopolitic, Reykjavik analizează modalități suplimentare de consolidare a acestor mecanisme de securitate.
52,8% dintre alegători au respins negocierile cu UE
Referendumul de sâmbătă s-a încheiat cu o victorie clară, dar relativ strânsă, a taberei care s-a opus reluării negocierilor de aderare. 52,8% dintre alegători au votat împotriva negocierilor cu Bruxelles-ul, iar 47,2% au votat pentru.
Prezența la urne a fost ridicată, ajungând la 82,5% dintre alegătorii eligibili. Rezultatul a blocat, pentru moment, încercarea guvernului de a relansa procesul de aderare la UE.
Reykjavik vrea să consolideze Spațiul Economic European
Islanda face parte din Spațiul Economic European (SEE) din 1994. Acordul îi permite accesul la piața unică a Uniunii Europene fără ca țara să fie membră a blocului comunitar. Guvernul intenționează acum să consolideze această formă de cooperare. Gunnarsdottir a remarcat că unul dintre rezultatele pozitive ale referendumului este consensul politic intern privind menținerea acordului SEE.
„Va trebui să consolidăm cooperarea în cadrul SEE. Un rezultat foarte pozitiv al referendumului este că toate partidele islandeze sunt acum unite în sprijinul acordului SEE”, a declarat ministrul.
După respingerea negocierilor de aderare la UE, Islanda va încerca astfel să își întărească securitatea prin NATO, cooperarea cu Uniunea Europeană și noi parteneriate bilaterale, fără a urmări, cel puțin pentru moment, statutul de membru al blocului comunitar.
