Aproape jumătate dintre angajații români care au împlinit 55 de ani iau în calcul să rămână pe piața muncii și după atingerea vârstei legale de pensionare. Un studiu realizat de compania de resurse umane SD Worx arată că 42% dintre aceștia sunt dispuși să își continue activitatea, peste media europeană de 32%. Cercetarea evidențiază și diferențe importante între generații în privința satisfacției profesionale, a pensionării anticipate și a utilizării inteligenței artificiale.
Rezultatele apar într-un context în care îmbătrânirea populației și deficitul de personal pun presiune pe piața muncii din Europa.
Potrivit datelor prezentate în cercetare, angajații români cu experiență profesională îndelungată declară un nivel ridicat de satisfacție la locul de muncă și o încredere mai mare în stabilitatea propriului post decât colegii mai tineri.
42% dintre angajații români de peste 55 de ani ar lucra și după pensionare
Studiul SD Worx indică faptul că 42% dintre angajații români cu vârsta de minimum 55 de ani sunt dispuși să rămână activi profesional după îndeplinirea condițiilor legale de pensionare.
La nivel european, proporția este de 32%.
Diferența se observă și în rândul salariaților tineri. În România, 34% dintre angajații sub 35 de ani declară că ar accepta să lucreze după vârsta de pensionare, comparativ cu puțin peste un sfert dintre respondenții europeni.
Datele reflectă intențiile participanților la studiu, nu numărul persoanelor care vor continua efectiv să lucreze după pensionare.
Tinerii sunt mai interesați de pensionarea anticipată
Cercetarea arată o diferență semnificativă între generații în ceea ce privește dorința de retragere timpurie din activitate.
În România, 63% dintre angajații sub 35 de ani ar prefera să se pensioneze anticipat. În cazul celor de minimum 55 de ani, procentul scade la 40%.
La nivel european, aproximativ 61% dintre tineri și 50% dintre angajații mai în vârstă își exprimă această preferință.
Rezultatele sugerează că apropierea de vârsta pensionării nu este asociată automat cu o dorință mai puternică de a renunța la activitatea profesională.
Familia și sănătatea, principalele motive pentru retragerea din activitate
Pentru angajații români de minimum 55 de ani care își doresc pensionarea anticipată, timpul personal reprezintă un factor important.
Potrivit studiului, 78% dintre acești respondenți menționează dorința de a petrece mai mult timp cu familia sau de a se dedica vieții personale.
Problemele de sănătate sunt invocate de 72%, iar 44% vor să se concentreze asupra unor obiective personale.
Scăderea motivației profesionale este menționată de 36% dintre participanți.
În schimb, solicitarea fizică și cea psihică a activității apar mai rar printre motivele indicate de angajații români decât în răspunsurile colectate la nivel european.
Angajații de peste 55 de ani sunt mai mulțumiți de locul de muncă
Un alt rezultat important al cercetării privește satisfacția profesională.
În România, 84% dintre angajații de minimum 55 de ani declară că sunt mulțumiți de activitatea lor.
În rândul salariaților sub 35 de ani, procentul este de 72%.
Totodată, 86% dintre angajații români din categoria de vârstă mai ridicată consideră că au energia necesară pentru a-și îndeplini atribuțiile profesionale. Pentru 84% dintre aceștia, munca reprezintă și o sursă de sens și împlinire.
În cazul angajaților tineri, doar 69% împărtășesc această percepție.
Diferențe apar și în privința recunoașterii profesionale. Aproximativ 74% dintre angajații de minimum 55 de ani simt că activitatea le este apreciată, față de 64% dintre cei sub 35 de ani.
Puțini angajați cu experiență caută un alt loc de muncă
Stabilitatea profesională este o altă caracteristică evidențiată de studiu.
Doar 9% dintre angajații români de minimum 55 de ani caută activ un loc de muncă la o altă companie. În schimb, proporția ajunge la 32% în rândul celor sub 35 de ani.
O diferență asemănătoare apare și atunci când respondenții sunt întrebați despre schimbarea funcției în cadrul actualului angajator.
Numai 9% dintre salariații mai în vârstă caută un alt rol în organizație, comparativ cu 25% dintre cei tineri.
Aceste rezultate pot reflecta o preferință pentru stabilitate, dar nu permit stabilirea tuturor motivelor care influențează deciziile profesionale.
Formarea profesională, mai puțin atractivă pentru angajații de peste 55 de ani
Deși se declară mulțumiți de locul de muncă, angajații mai în vârstă manifestă un interes mai redus pentru participarea la cursuri de perfecționare.
În România, 46% dintre salariații de minimum 55 de ani spun că nu își doresc să participe la programe de formare profesională.
În categoria angajaților sub 35 de ani, proporția este de 32%.
Totuși, 63% dintre respondenții români de minimum 55 de ani declară că vor să își dezvolte în continuare competențele.
În cazul tinerilor, procentul ajunge la 77%.
Diferențele arată că interesul pentru învățare și disponibilitatea de a participa la programe formale de pregătire nu sunt neapărat identice.
Cum privesc angajații români inteligența artificială
Dezvoltarea inteligenței artificiale schimbă activitatea din numeroase domenii, însă angajații mai în vârstă nu se declară neapărat mai îngrijorați de aceste transformări.
Potrivit SD Worx, 64% dintre salariații români de minimum 55 de ani au încredere în stabilitatea locului lor de muncă, chiar dacă automatizarea modifică anumite sarcini.
În rândul angajaților sub 35 de ani, proporția este de 51%.
Cu toate acestea, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială este mai redusă în categoria de vârstă superioară.
Doar 30% dintre angajații români de minimum 55 de ani folosesc regulat astfel de instrumente la serviciu, comparativ cu 42% dintre cei sub 35 de ani.
În ambele categorii, utilizarea raportată în România depășește media europeană.
Angajații consideră că primesc prea puțin sprijin pentru adaptarea la AI
Încrederea în propriile capacități nu înseamnă însă că salariații se simt suficient pregătiți pentru schimbările tehnologice.
Doar 31% dintre angajații români de minimum 55 de ani consideră că angajatorul le oferă sprijinul necesar pentru adaptarea la un mediu profesional în care inteligența artificială este tot mai prezentă.
În rândul angajaților sub 35 de ani, procentul este de 35%.
Rezultatele indică o posibilă nevoie de programe de instruire și de sprijin adaptate diferitelor categorii de angajați.
Deficitul de personal pune presiune pe companiile din România
Studiul evidențiază și dificultățile angajatorilor în recrutarea și păstrarea personalului.
În România, 49% dintre responsabilii de resurse umane declară că se confruntă cu un deficit de angajați.
La nivel european, proporția ajunge la 52%.
În paralel, evoluțiile demografice indică o creștere a ponderii populației vârstnice și o posibilă reducere a forței de muncă în următoarele decenii.
În acest context, menținerea persoanelor cu experiență pe piața muncii ar putea deveni tot mai importantă pentru companii.
Rezultatele studiului SD Worx arată că mulți angajați români de peste 55 de ani își doresc să rămână activi, sunt mulțumiți de munca lor și au încredere în propriile competențe. În același timp, cercetarea atrage atenția asupra nevoii de adaptare profesională și de sprijin în fața schimbărilor tehnologice.
Sursa: agerpres.ro
