Agenția Moody’s Ratings a decis vineri seară, 7 august, să mențină ratingul suveran al României la nivelul Baa3, ultima treaptă recomandată investițiilor, păstrând însă perspectiva negativă. România evită astfel, pentru moment, retrogradarea în categoria „junk”, dar decizia nu reprezintă un certificat de sănătate pentru economie.
Mesajul transmis de agenție este mai degrabă unul de prudență: reducerea deficitului bugetar din acest an este vizibilă, însă riscurile politice, creșterea datoriei publice și costurile tot mai mari ale împrumuturilor continuă să amenințe stabilitatea financiară a țării.
Ce a decis Moody’s
Moody’s a confirmat:
- ratingul pe termen lung al României la Baa3;
- ratingul obligațiunilor negarantate la același nivel;
- ratingul pe termen scurt la Prime-3;
- perspectiva negativă.
Nivelul Baa3 este important deoarece reprezintă ultima poziție din categoria recomandată investitorilor instituționali. O retrogradare cu o singură treaptă ar duce România în zona speculativă, ceea ce ar putea determina unele fonduri internaționale să-și reducă expunerea pe titlurile de stat românești.
Decizia Moody’s oferă, așadar, o perioadă de respiro, nu dispariția pericolului. Moody’s Ratings
Deficitul scade, dar rămâne foarte ridicat
Principalul argument favorabil României este progresul înregistrat în reducerea deficitului bugetar. Moody’s estimează că deficitul general va coborî la aproximativ 5,8% din PIB în 2026, cu peste două puncte procentuale sub nivelul din 2025.
Această ajustare a fost susținută de limitarea cheltuielilor și de menținerea veniturilor bugetare, în pofida condițiilor economice dificile.
Totuși, un deficit apropiat de 6% din PIB rămâne foarte mare. El este aproape dublu față de plafonul european de 3% și obligă statul să continue să împrumute sume considerabile pentru a-și finanța cheltuielile curente.
Prin urmare, România a făcut un pas în direcția corectă, dar se află încă departe de o poziție fiscală echilibrată.
Datoria publică ar putea ajunge la 64,5% din PIB
Moody’s estimează că datoria publică a României va crește de la 59,3% din PIB în 2025 la aproximativ 64,5% în 2028.
La fel de îngrijorătoare este majorarea costului dobânzilor. Cheltuielile statului cu dobânzile ar urma să urce de la 2,8% din PIB în 2025 la aproximativ 3,3% în 2028.
Aceasta înseamnă că o parte tot mai mare din veniturile bugetare va fi utilizată pentru plata datoriilor vechi. Banii respectivi nu vor mai putea fi alocați investițiilor, educației, sănătății sau infrastructurii.
Moody’s estimează că necesarul anual de finanțare al României va reprezenta, în medie, aproximativ 12% din PIB în perioada 2026–2028. Statul va rămâne astfel dependent de accesul permanent la piețele financiare și de încrederea creditorilor.
Instabilitatea politică, principalul risc
Menținerea perspectivei negative este explicată în special prin incertitudinea privind aplicarea programului de consolidare fiscală.
Căderea fostului guvern în urma votului de neîncredere din mai 2026 și întârzierea formării unei noi majorități au afectat predictibilitatea politicilor economice. Moody’s avertizează că măsurile fiscale trebuie aplicate pe parcursul mai multor ani, iar succesul lor depinde de existența unui guvern stabil și capabil să reziste presiunilor sociale și electorale.
Problema României nu mai este doar elaborarea unui plan de reducere a deficitului. Adevărata provocare este aplicarea consecventă a acestuia, indiferent de schimbările politice.
Agenția Fitch a formulat recent o concluzie asemănătoare, arătând că instabilitatea politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și poate întârzia reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență. Fitch a menținut, de asemenea, România la ultima treaptă „investment grade”, cu perspectivă negativă.
Ce susține ratingul României
Moody’s identifică și câteva elemente care continuă să protejeze profilul de credit al țării:
- apartenența la Uniunea Europeană și integrarea în instituțiile europene;
- potențialul economic de creștere;
- nivelul relativ ridicat al veniturilor comparativ cu alte state evaluate similar;
- accesul la fondurile europene;
- capacitatea economiei de a atrage investiții.
Fondurile europene reprezintă una dintre principalele ancore ale ratingului. Ele pot finanța investițiile fără a majora în aceeași măsură datoria publică și pot susține creșterea economică într-o perioadă în care consumul și investițiile private sunt sub presiune.
Dar accesul la acești bani depinde de îndeplinirea jaloanelor și reformelor asumate. Instabilitatea guvernamentală sau amânarea deciziilor riscă să transforme un avantaj teoretic într-o oportunitate pierdută.
Deficitul extern și războiul din Ucraina completează tabloul riscurilor
Profilul României este afectat și de deficitul structural ridicat de cont curent. Țara consumă și importă mai mult decât produce și exportă, ceea ce generează o nevoie permanentă de capital extern.
În plus, proximitatea față de războiul din Ucraina mărește vulnerabilitatea la șocuri geopolitice. Tensiunile regionale pot afecta costurile energiei, lanțurile comerciale, încrederea investitorilor și cheltuielile pentru apărare.
Aceste riscuri nu conduc automat la o retrogradare, dar reduc marja de siguranță într-un moment în care finanțele publice sunt deja tensionate.
Ce înseamnă decizia pentru populație și companii
Menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor limitează riscul unei creșteri bruște a costurilor de finanțare. Este o veste relativ favorabilă pentru cursul de schimb, dobânzile la titlurile de stat și percepția investitorilor.
Totuși, perspectiva negativă poate menține costurile împrumuturilor la niveluri ridicate. Statul se finanțează scump, iar această situație se poate transmite treptat către economie:
- credite mai scumpe pentru companii și populație;
- presiune asupra cursului leu–euro;
- spațiu bugetar mai redus pentru investiții;
- posibilitatea unor noi taxe sau reduceri de cheltuieli;
- diminuarea încrederii investitorilor pe termen lung.
Ratingul suveran influențează indirect întregul cost al banilor din economie. Dacă statul se împrumută scump, nici băncile și nici companiile nu se pot finanța ieftin.
Ce ar putea provoca retrogradarea
O reducere a ratingului ar deveni probabilă dacă România s-ar abate semnificativ de la traseul de consolidare fiscală, dacă datoria ar crește mai repede decât se anticipează sau dacă instabilitatea politică ar bloca adoptarea reformelor.
Alți factori negativi ar putea fi pierderea unor fonduri europene, adâncirea deficitului de cont curent sau deteriorarea capacității statului de a se finanța de pe piețele internaționale.
În sens invers, perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă deficitul ar scădea în mod credibil și durabil, iar raportul dintre datorie și PIB s-ar stabiliza.
România a câștigat timp, nu a rezolvat problema
Decizia Moody’s trebuie interpretată corect. România nu a primit confirmarea că economia sa este lipsită de riscuri, ci permisiunea temporară de a rămâne în categoria investițională.
Agenția recunoaște progresul fiscal din 2026, dar nu este încă convinsă că acesta poate fi continuat. Perspectiva negativă arată că următoarele decizii bugetare și politice vor conta decisiv.
România a evitat retrogradarea, însă continuă să meargă pe marginea prăpastiei investiționale. Stabilizarea nu va veni din declarații politice, ci din reducerea reală a deficitului, controlul datoriei, absorbția fondurilor europene și refacerea predictibilității guvernamentale.
