Un sistem de inteligență artificială dezvoltat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) poate analiza postări publicate pe rețelele sociale și estima dacă acestea conțin indicii asociate depresiei. Spre deosebire de un simplu instrument de clasificare, programul generează și o explicație în limbaj natural pentru rezultatul oferit. Totuși, cercetătorii avertizează că sistemul este destinat cercetării și nu reprezintă un instrument de diagnostic medical.
Inteligența artificială analizează atât mesajul, cât și momentul publicării
Sistemul a fost realizat de Dan Dodun-Des-Perrieres și conf. dr. Mădălina Răschip, de la Facultatea de Informatică a UAIC. Cercetarea, intitulată „Explaining Mental Health Predictions through Natural Language”, a fost publicată în lucrările conferinței ICAART 2026. Modelul nu analizează exclusiv cuvintele dintr-o postare. În calcul intră și informații temporale, precum ora și ziua în care mesajul a fost publicat.
Pentru interpretarea textului este utilizat BERT, un model bazat pe arhitectura Transformer. Datele temporale sunt integrate printr-o componentă Time2Vec. În plus, o altă parte a sistemului generează explicația în limbaj natural pentru clasificarea realizată.
Aproximativ 20.000 de postări analizate
Cercetătorii au lucrat cu un set de aproximativ 20.000 de postări provenite de la 72 de utilizatori ai platformei X, fostul Twitter. Aceste date au fost împărțite între cazurile etichetate ca asociate depresiei și cele fără această etichetă.
Potrivit UAIC, pe setul de test sistemul a realizat clasificarea corectă în aproximativ 85% dintre cazuri. Procentul nu trebuie însă interpretat drept o probabilitate de 85% că o persoană are depresie. El descrie performanța modelului pe setul de date folosit în cercetare.
Postările nocturne, un indiciu suplimentar, nu o regulă
Unul dintre aspectele analizate de cercetători a fost legătura dintre momentul publicării și clasificarea postărilor. Rezultatele au indicat că mesajele clasificate ca asociate depresiei apăreau mai frecvent noaptea și dimineața devreme. În schimb, postările din jurul prânzului tindeau să primească scoruri mai reduse. UAIC subliniază însă că este vorba despre tendințe generale, nu despre reguli care pot fi aplicate unei persoane individuale.
Cu alte cuvinte, faptul că cineva postează frecvent noaptea nu reprezintă, de unul singur, o dovadă de depresie.
De ce este important ca inteligența artificială să-și explice rezultatul
O particularitate a proiectului este încercarea de a depăși modelul de tip „cutie neagră”. În acest model, algoritmul oferă doar un verdict. După clasificarea unei postări, sistemul produce una sau două propoziții prin care încearcă să explice elementele care au contribuit la rezultat.
Pentru pregătirea acestei componente, cercetătorii au folosit explicații generate anterior cu GPT-4. Studiul arată că explicațiile produse de noul model păstrează în general sensul emoțional al celor de referință. Totuși, chiar dacă formulările diferă, semnificația se menține. Într-un domeniu sensibil precum sănătatea mintală, posibilitatea verificării motivelor pentru care un algoritm ajunge la o anumită concluzie poate fi importantă pentru cercetători. De asemenea, această verificare contează pentru eventuala supraveghere umană.
Sistemul nu a fost testat încă în limba română
Există și o limitare importantă pentru o eventuală utilizare în România: modelul nu a fost testat pe texte în limba română. Adaptarea ar presupune folosirea unui model lingvistic pregătit pentru română și construirea unor date adecvate contextului lingvistic și cultural.
Ironia, expresiile idiomatice și modul diferit în care oamenii își exprimă emoțiile pot afecta rezultatele unui asemenea sistem.
Nu este un instrument care poate diagnostica depresia
Titlul cercetării și comunicarea UAIC se referă la detectarea unor semne sau indicatori asociați depresiei, nu la stabilirea unui diagnostic clinic. Această diferență este esențială. O postare pe o rețea socială nu oferă suficiente informații pentru stabilirea diagnosticului unei persoane. În plus, o clasificare algoritmică nu poate înlocui evaluarea realizată de un profesionist în sănătate mintală.
UAIC precizează explicit că sistemul este destinat cercetării și atrage atenția asupra problemelor etice pe care le-ar ridica o implementare practică. De asemenea, este necesară anonimizarea datelor.
Cercetătorii vor să urmărească evoluția în timp
Următoarea etapă ar putea merge dincolo de analiza unei singure postări. Echipa intenționează să studieze activitatea utilizatorilor pe perioade mai lungi și să combine textul cu imagini și informații temporale. Astfel, va analiza schimbările în timp ale indicatorilor emoționali.
Cercetarea actuală arată astfel potențialul inteligenței artificiale explicabile în analiza sănătății mintale, dar și limitele unei tehnologii care lucrează cu informații extrem de sensibile. Totuși, performanța obținută experimental nu transformă algoritmul într-un medic și nici nu permite stabilirea stării psihice a unei persoane exclusiv pe baza activității sale online.
Sursa: Agerpres.ro
