Autostrada Ploiești–Brașov este, de mai bine de două decenii, unul dintre cele mai discutate și mai așteptate proiecte de infrastructură din România. Promisiunile s-au succedat, guvernele s-au schimbat, dar investiția nu a trecut încă dincolo de faza hârtiilor și a anunțurilor triumfaliste.
Pentru a aduce mai multă transparență și pentru a crește presiunea publică asupra celor care au puterea de decizie, publicațiile newsbv.ro și gpinews.live au lansat acest demers jurnalistic și civic.
Presiune publică pe factorii decidenți
Scopul campaniei nu este doar informarea corectă a oamenilor, ci și punerea unei presiuni constante pe politicieni, guvernanți și instituțiile responsabile, pentru ca aceștia să nu mai trateze investiția ca pe un subiect electoral recurent, ci ca pe o necesitate strategică pentru dezvoltarea României.
O autostradă vitală pentru România
Autostrada Ploiești–Brașov nu este doar o rută rapidă spre munte. Este o axă economică și turistică esențială, care ar lega mai eficient Capitala de Transilvania, ar fluidiza traficul sufocant de pe DN1 și ar aduce beneficii imense regiunilor traversate.
newsbv.ro și gpinews.live își asumă rolul de a ține mereu reflectorul pe acest subiect de interes național, pentru ca deciziile politice să nu mai fie amânate la nesfârșit.
Jurnal Cronologic al Autostrăzii Ploiești-Brașov
- 2003:
- Proiectul Autostrăzii A3 Ploiești-Brașov este inițiat oficial sub guvernarea Adrian Năstase (PSD). Se semnează un contract cu compania americană Bechtel pentru a se construi autostrada, inclusiv tronsonul Ploiești-Brașov. Lucrările nu încep din cauza problemelor financiare și a lipsei unui plan clar, proiectul rămânând blocat.
- 2004:
- Guvernul Năstase propune un Parteneriat Public-Privat (PPP) cu compania franceză Vinci pentru tronsonul Comarnic-Predeal (parte a A3). Contractul nu se materializează, iar ideea PPP este abandonată temporar din cauza instabilității economice.
- 2007:
- Sub guvernarea Călin Popescu Tăriceanu (PNL), se modifică legislația PPP, iar tronsonul Comarnic-Brașov este propus pentru concesiune. Proiectul rămâne pe hârtie din lipsă de finanțare.
- 2010:
- Guvernul Emil Boc (PDL) semnează un contract de concesiune cu consorțiul Vinci-Aktor pentru tronsonul Comarnic-Brașov, estimat la 1,2 miliarde euro. Contractul este denunțat unilateral de consorțiu după trei luni, din cauza condițiilor financiare nefavorabile.
- 2014:
- Guvernul Victor Ponta (PSD) negociază un nou contract PPP cu Vinci, Strabag și Aktor, în valoare de 8,5 miliarde euro, pentru Comarnic-Brașov, cu o durată de execuție de 4 ani. Proiectul este anulat în 2015 din cauza constrângerilor impuse de Comisia Europeană și FMI privind deficitul bugetar.
- 2019:
- Guvernul Viorica Dăncilă (PSD) renunță la PPP pentru Comarnic-Brașov, optând pentru finanțare publică. Nu se semnează contracte noi, iar proiectul stagnează.
- 17 decembrie 2020
- Se dă în folosință „ciotul” de autostradă Cristian – Râșnov. Tronsonul a fost construit de firma românească Alpenside pentru circa 25 de milioane de euro și include 6,3 km de autostradă și 3,5 km de drum de legătură cu câte două benzi pe sens.
- 16 Februarie 2021:
- Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) semnează contractul pentru revizuirea/completarea Studiului de Fezabilitate (SF) și elaborarea Proiectului Tehnic (PT) pentru Autostrada A3 Ploiești-Brașov cu Consitrans S.R.L. Valoarea contractului este de 46,5 milioane lei (fără TVA), cu o durată inițială de 42 de luni (până în august 2024), din care 30 de luni pentru SF. Semnatarii principali sunt reprezentanții CNAIR, sub coordonarea ministrului Transporturilor de atunci, Cătălin Drulă (USR).
- 30 August 2021:
- CNAIR organizează o ședință de analiză cu ministrul Cătălin Drulă pentru armonizarea proiectelor de infrastructură din Valea Prahovei cu Autostrada Ploiești-Brașov, marcând un interes reînnoit pentru proiect.
- 11 Ianuarie 2022:
- Are loc o întâlnire între CNAIR și autoritățile locale pentru discutarea variantelor de traseu, un pas spre consultarea publică.
- 13 Ianuarie 2023:
- CNAIR inițiază consultarea publică pentru traseul autostrăzii, invitând cetățenii să contribuie până pe 11 mai 2023. Acest proces reflectă încercarea de a finaliza documentația preliminară.
- 12 Iulie 2023:
- CNAIR, prin directorul Cristian Pistol, avizează varianta finală a traseului la autostradă (112,7 km), cu 13 tuneluri (12,4 km) și 12 noduri rutiere. Costul estimat este de 5,5 miliarde euro, fără TVA.
- Martie 2024:
- CNAIR prelungește contractul cu Consitrans cu 500 de zile (până pe 15 ianuarie 2025) pentru SF, din cauza costurilor suplimentare ale forajelor geotehnice (de la 33.000 la 120.000 ml, costuri crescute de la 19 la 80 milioane lei). Consitrans suspendă lucrările, invocând lipsa aprobării temelor de proiectare.
- 21 Martie 2025:
- Contractul cu Consitrans este suspendat oficial pentru 3 luni (până pe 21 iunie 2025) de către CNIR, care preluase proiectul, din cauza neînțelegerilor privind forajele geotehnice.
- 6 Februarie 2025:
- Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), nou-înființată, preia oficial contractul de la CNAIR, sub conducerea directorului Gabriel Budescu. CNIR solicită o actualizare a graficului de realizare a SF pentru autostradă, cu termen revizuit pentru aprilie 2025.
- August 2025:
- Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), declară la Digi24 că speră să circule pe autostradă până la 57 de ani (2030), sugerând o finalizare în 5-6 ani. Totuși, Gabriel Budescu (CNIR) estimează realist un prim sector (ex. Cristian-Codlea) abia în 2033.
- 25 August 2025 (prezent):
- Proiectul rămâne în faza de documentație, cu SF-ul care avea termen de finalizare până în aprilie 2025. Licitația pentru execuție nu a început, iar termenele de punere în funcțiune sunt incerte, influențate de finanțare și complexitatea tunelurilor.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
