Administrația președintelui Donald Trump ar fi decis să excludă organizațiile franceze de la un program american de finanțare destinat unor grupuri din Europa care promovează teme apropiate priorităților sale politice. Potrivit unor surse citate de Reuters, Washingtonul încearcă astfel să evite acuzațiile de ingerință înaintea alegerilor prezidențiale din Franța. În plus, dorește să protejeze importantele relații economice dintre cele două țări.
Decizia ar fi fost deja comunicată oficialilor francezi, potrivit uneia dintre surse. Departamentul de Stat nu a confirmat însă public excluderea Franței și a precizat că programul este încă în curs de analiză.
Subiectul este sensibil deoarece Franța se pregătește pentru alegeri prezidențiale în aprilie și mai anul viitor.
Granturi de până la 3 milioane de dolari
Programul este administrat de Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) din cadrul Departamentului de Stat al SUA. Conform regulilor publicate la 13 iulie, organizațiile eligibile pot solicita finanțări cuprinse între 1 milion și 3 milioane de dolari.
Scopul declarat este susținerea proiectelor care urmăresc consolidarea rezilienței democratice, statului de drept, libertății de exprimare, libertății presei și drepturilor omului în Europa.
Printre domeniile eligibile se numără și suveranitatea națională, migrația, cenzura. De asemenea, documentele programului descriu drept provocări legate de „lawfare”, termen folosit pentru presupusa utilizare a procedurilor judiciare ca instrument politic.
Temerile privind ingerința în alegerile din Franța
Potrivit celor două surse, Washingtonul ar fi ajuns la concluzia că finanțarea unor organizații apropiate ideologic de mișcarea MAGA în Franța ar putea genera acuzații grave de ingerință electorală.
Franța își va alege anul viitor președintele. Între timp, formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National (RN), asociată cu Marine Le Pen, ar putea avea un rol important în scrutin.
RN susține o reformă constituțională care ar permite intensificarea deportărilor și restrângerea acordării cetățeniei prin naștere. În plus, ar presupune acordarea unei priorități cetățenilor francezi în accesul la anumite servicii publice.
Parisul și-a exprimat deja public îngrijorarea față de eventuale intervenții externe.
Franța: „Nu vom tolera ingerințe”
La câteva zile după publicarea programului american de finanțare, ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a transmis un avertisment public.
„Franța și europenii nu vor tolera nicio tentativă de ingerință străină în procesele lor electorale, indiferent de unde provine”, a scris el.
O organizație franceză care solicitase 1 milion de dolari pentru proiecte privind libertatea de exprimare și combaterea cenzurii ar fi fost informată recent că solicitanții din Franța nu vor mai fi eligibili. Reprezentantul organizației, care nu a dorit să fie identificat, a afirmat că motivul invocat a fost riscul unor acuzații privind ingerința externă.
O nouă lege franceză complică situația
Oficialii americani ar fi fost preocupați și de posibilitatea ca activitățile finanțate de Washington să intre în conflict cu o nouă inițiativă legislativă din Franța. Proiectul susținut de guvern urmărește înăsprirea sancțiunilor pentru dezinformarea online și ingerințele străine în procesele democratice.
Inițiativa legislativă, analizată în procedură accelerată, se află în prezent în Senatul francez. Termenul pentru depunerea cererilor în actuala rundă de finanțare DRL a expirat în august.
Sursa franceză a declarat că organizația sa ar putea lua în calcul mutarea la Bruxelles. Astfel, ar deveni eligibilă la viitoare programe.
Departamentul de Stat nu confirmă oficial excluderea
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să precizeze dacă organizațiile franceze au fost eliminate oficial din program. Acesta a afirmat că programele se află încă în „deliberare activă” și că instituția nu comentează conversațiile diplomatice private.
Ministerul francez de Externe nu a oferit un răspuns.
Prin urmare, excluderea organizațiilor franceze se bazează în acest moment pe informațiile furnizate Reuters de surse. Până acum, nu există un anunț public al administrației americane.
Relațiile dintre Paris și Washington sunt tensionate
Disputa apare într-o perioadă dificilă pentru relațiile franco-americane. Potrivit surselor, unii oficiali MAGA din Departamentul de Stat au susținut o poziție mai dură față de Franța în disputele privind libertatea de exprimare. De asemenea, această poziție viza reglementarea companiilor tehnologice.
Alți oficiali americani se tem însă că o confruntare politică mai amplă ar putea afecta interesele economice ale SUA. Statele Unite reprezintă cel mai important investitor străin în Franța.
Conform datelor guvernamentale americane citate de Reuters, investițiile SUA în economia franceză au ajuns la 107,9 miliarde de dolari în 2024. Schimburile de bunuri și servicii dintre cele două țări au totalizat 160,9 miliarde de dolari în același an.
Mai multe dispute între administrația Trump și Franța
Relațiile diplomatice au fost afectate și de divergențe privind tarifele, războiul din Iran și problema suveranității europene.
Washingtonul nu a acreditat încă viitorul ambasador al Franței în Statele Unite. Acest lucru se întâmplă după criticile publice formulate de partea franceză privind situația drepturilor omului în SUA.
La Paris există și nemulțumiri legate de ambasadorul american Charles Kushner, tatăl lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Potrivit informațiilor prezentate de Reuters, Charles Kushner nu a răspuns de două ori convocărilor autorităților franceze în urma unor incidente diplomatice.
Tensiunile au crescut și după ce oficiali ai DRL au călătorit anul trecut la Paris pentru a o sprijini pe Marine Le Pen, după ce o instanță i-a interzis ocuparea unei funcții publice. Oficialii americani au prezentat demersul în contextul campaniei lor împotriva presupusului „lawfare” îndreptat împotriva conservatorilor.
Washingtonul încearcă să evite o nouă criză cu Parisul
Administrația Trump a susținut în mod deschis în Europa teme și mișcări politice apropiate agendei sale. Ea a criticat liderii centriști europeni pentru politicile privind migrația, libertatea de exprimare și instituțiile democratice.
În Franța, apropierea alegerilor prezidențiale schimbă însă calculul Washingtonului. Finanțarea directă a unor organizații franceze care promovează teme similare MAGA ar putea alimenta acuzații de ingerință într-un scrutin cu miză majoră.
Potrivit surselor Reuters, riscul politic și diplomatic pare să fi determinat administrația americană să traseze, cel puțin pentru moment, o linie specială în cazul Franței.
