Guvernul minoritar condus de premierul Sébastien Lecornu se pregătește pentru negocieri dificile privind bugetul Franței pentru 2027. Reducerea deficitului, lipsa unei majorități parlamentare și apropierea alegerilor prezidențiale din aprilie-mai 2027 ar putea transforma adoptarea bugetului într-o nouă criză politică și financiară.
Executivul trebuie să stabilească în următoarele săptămâni ținta de deficit pentru 2027. De asemenea, trebuie să prezinte proiectul de buget Parlamentului până la 6 octombrie. De aici ar putea începe săptămâni de confruntări politice, negocieri cu opoziția și volatilitate pe piața obligațiunilor franceze.
Deficitul Franței, prima problemă pentru guvernul Lecornu
Guvernul lui Sébastien Lecornu trebuie să decidă cât de ambițioasă va fi reducerea deficitului bugetar în 2027. Progresele ar putea fi însă limitate într-un an electoral.
Franța riscă deja să nu își atingă obiectivul de deficit stabilit pentru anul în curs. Acest risc apare pe fondul creșterii economice slabe, crizei energetice și cheltuielilor de urgență generate de valurile de căldură.
Presiunile suplimentare asupra finanțelor publice reduc marja de manevră a guvernului pentru noi măsuri de consolidare fiscală. În același timp, adoptarea unor reduceri importante de cheltuieli sau a unor creșteri de taxe înaintea alegerilor prezidențiale ar putea avea un cost politic ridicat.
Guvernul ar putea apela din nou la Articolul 49.3
Una dintre principalele întrebări este dacă executivul va recurge din nou la Articolul 49 alineatul 3 din Constituția Franței, cunoscut drept Articolul 49.3. Mecanismul permite guvernului să adopte un proiect de lege fără votul Parlamentului, asumându-și însă răspunderea politică pentru acesta. Această procedură a devenit deosebit de importantă după alegerile legislative anticipate din 2024. Aceste alegeri au produs un Parlament fără o majoritate clară.
Guvernele minoritare succesive au folosit Articolul 49.3 pentru a adopta bugete pe care nu aveau suficiente voturi pentru a le trece prin procedura parlamentară obișnuită.
Moțiunea de cenzură, principalul risc pentru guvern
Folosirea Articolului 49.3 nu elimină riscul politic. Dimpotrivă, opoziția poate răspunde prin depunerea unei moțiuni de cenzură.
Dacă aceasta este adoptată, guvernul cade.
În trecut, executivul a fost nevoit să facă anumite concesii socialiștilor, centriștilor sau conservatorilor pentru a obține suficiente voturi sau abțineri. Aceste concesii erau necesare și pentru a supraviețui.
Situația ar putea fi diferită în această toamnă. Cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, partidele au motive să își diferențieze programele. Astfel, ele pot evita compromisuri care ar putea fi interpretate de alegători drept sprijin pentru guvern.
Franța ar putea intra în 2027 fără un nou buget
Dacă Parlamentul nu adoptă bugetul până la sfârșitul anului, iar guvernul evită Articolul 49.3, există o altă variantă. Aceasta este o lege specială temporară care să prelungească bugetul din 2026. Aceasta ar permite statului să continue să funcționeze până când poate fi adoptat un buget complet pentru 2027.
Problema este că soluția temporară s-ar putea prelungi mult mai mult decât în mod normal.
După alegerile prezidențiale, noul președinte este așteptat să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri legislative anticipate.
În acest scenariu, un buget complet pentru 2027 ar putea fi adoptat abia în a doua jumătate a anului. Acest lucru s-ar întâmpla exact când autoritățile ar trebui deja să înceapă pregătirea bugetului pentru 2028.
Ministerul Finanțelor avertizează asupra unei „paralizii bugetare”
Un raport al Ministerului francez al Finanțelor avertizează că prelungirea bugetului din 2026 ar putea provoca o situație fără precedent.
Investițiile planificate ar putea fi înghețate, iar majorările prevăzute pentru cheltuielile de apărare ar putea fi amânate. În același timp, cheltuielile sociale ar continua să crească.
Conform estimărilor ministerului, deficitul ar putea crește cu cel puțin 0,5 puncte procentuale. Aceasta ar putea afecta încrederea investitorilor în finanțele Franței.
Consecința ar putea fi creșterea randamentelor obligațiunilor franceze și, implicit, a costurilor suportate de stat pentru finanțarea datoriei.
Varianta extremă: adoptarea bugetului prin ordonanță
Există și un scenariu mult mai controversat.
Dacă guvernul supraviețuiește până la jumătatea lunii decembrie fără adoptarea unei legi a bugetului, ar putea încerca să îl introducă prin ordonanță. Acest lucru ar însemna ocolirea Parlamentului.
O asemenea procedură nu a mai fost folosită pentru buget în istoria celei de-a Cincea Republici Franceze, începută în 1958.
Din acest motiv, experții juridici o consideră o adevărată „opțiune nucleară” constituțională.
Diferența dintre Articolul 49.3 și ordonanță
Cele două mecanisme ar avea consecințe diferite.
În cazul Articolului 49.3, guvernul își asumă direct răspunderea în fața Parlamentului. Adoptarea unei moțiuni de cenzură poate bloca procedura.
În cazul unui buget adoptat prin ordonanță, căderea ulterioară a guvernului nu ar anula automat bugetul deja adoptat.
Tocmai această caracteristică ar putea face varianta atractivă pentru executiv dacă impasul politic devine total. Dar folosirea ei ar provoca aproape sigur o moțiune de cenzură și ar putea agrava criza politică înaintea alegerilor prezidențiale.
Macron ar avea puține opțiuni înaintea alegerilor
Dacă guvernul Lecornu ar cădea spre finalul anului sau la începutul lui 2027, Emmanuel Macron ar putea întâmpina dificultăți în găsirea unei noi majorități pentru un alt executiv. Aceste dificultăți ar apărea înaintea alegerilor prezidențiale.
Cabinetul Lecornu ar putea rămâne atunci temporar în funcție pentru administrarea afacerilor curente.
Un buget adoptat prin ordonanță ar funcționa probabil doar ca soluție provizorie. Aceasta ar fi valabilă până când viitorul guvern rezultat din ciclul electoral din 2027 ar putea obține sprijin parlamentar pentru propria politică fiscală.
Bugetul Franței ar putea deveni o problemă pentru piețele financiare
Miza depășește confruntarea politică de la Paris.
Investitorii vor urmări atent capacitatea Franței de a controla deficitul și de a adopta un buget credibil. Un blocaj prelungit ar putea alimenta îndoielile privind sustenabilitatea finanțelor publice. În plus, acesta ar putea majora costurile de împrumut ale statului francez.
Franța intră astfel într-o perioadă în care politica fiscală, alegerile prezidențiale și fragilitatea majorității parlamentare se suprapun.
Până la sfârșitul anului sunt posibile mai multe scenarii: un compromis parlamentar, folosirea Articolului 49.3, prelungirea temporară a bugetului din 2026 sau, în ultimă instanță, adoptarea bugetului prin ordonanță.
