Anul școlar 2026-2027 marchează o etapă importantă pentru digitalizarea educației din România. Școlile vor putea utiliza pe parcursul întregului an rețeaua extinsă de Smart Lab-uri realizată prin PNRR. Aceasta include echipamente pentru programare, robotică, STEM, modelare 3D și realitate virtuală. După investițiile în infrastructură, provocarea este transformarea laboratoarelor în spații folosite constant de elevi. Acest lucru este valabil inclusiv pentru activități extrașcolare.
Smart Lab-urile pot fi folosite dincolo de orele de informatică
Laboratoarele inteligente nu sunt concepute exclusiv pentru orele de Informatică și TIC. Documentele care reglementează investiția permit utilizarea echipamentelor în activități didactice și extrașcolare cu elevii.
În practică, școlile pot organiza în aceste spații activități interdisciplinare. De asemenea, pot organiza cluburi de programare și robotică, proiecte STEM, modelare și imprimare 3D sau inițiative prin care elevii descoperă inteligența artificială.
Laboratoarele pot deveni astfel utile și după terminarea programului obișnuit de cursuri. Acest lucru se va face cu respectarea regulilor stabilite de fiecare unitate de învățământ.
Peste 1.000 de Smart Lab-uri rămase în implementare
Programul finanțat prin Componenta C15 – Educație a PNRR reprezintă una dintre cele mai importante investiții recente în infrastructura digitală a școlilor. Inițial au fost contractate 1.111 proiecte, în valoare totală de aproape 497 de milioane de lei. Este prevăzută dotarea a 1.421 de laboratoare inteligente.
După revizuirea PNRR, datele disponibile la 31 iulie 2026 indicau 826 de proiecte aflate în implementare. Conform repartizării prezentate, 592 de unități urmau să beneficieze de câte un laborator. Totodată, 234 de licee urmau să beneficieze de câte două, ceea ce înseamnă 1.060 de Smart Lab-uri.
București, Constanța și Iași, în fruntea clasamentului
Cele mai multe laboratoare inteligente sunt concentrate în marile centre educaționale.
Bucureștiul are aproximativ 70 de Smart Lab-uri, fiind urmat de Constanța, cu 50, și Iași, cu 47. Galațiul ajunge la aproximativ 40 de laboratoare, iar Clujul la 39.
Rețeaua este completată de zeci de laboratoare în județe precum Argeș, Suceava, Bihor, Timiș și Arad.
De la roboți și imprimante 3D la realitate virtuală
Un Smart Lab este mult mai mult decât o sală cu calculatoare performante.
Standardele de echipare prevăd, în funcție de configurația proiectului, table interactive, imprimante și scanere 3D, roboți educaționali, kituri STEM, creioane 3D, echipamente pentru videoconferințe și dispozitive de realitate virtuală și augmentată.
Roboții educaționali pot fi utilizați atât pentru programarea vizuală, bazată pe blocuri, cât și pentru familiarizarea elevilor cu limbaje precum Python, Java, JavaScript sau C++.
Inteligența artificială poate ajunge la elevi prin activități extrașcolare
Una dintre oportunitățile importante oferite de noile laboratoare este dezvoltarea competențelor în domenii care nu sunt încă prezente suficient în programa tuturor elevilor.
Nu fiecare elev studiază informatica în aceeași măsură, iar inteligența artificială are încă o prezență limitată în curriculum.
Smart Lab-urile pot compensa parțial această situație prin organizarea unor cluburi de programare, robotică și inteligență artificială. Aici participarea nu depinde exclusiv de profilul sau specializarea elevului.
Pot fi dezvoltate și hackatoane, proiecte interdisciplinare, ateliere STEM sau activități pentru „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”.
Tehnologia nu garantează automat competențe digitale
Investiția în echipamente reprezintă însă doar prima etapă.
Un robot educațional sau o imprimantă 3D produce valoare educațională numai atunci când elevii au acces efectiv și repetat la echipament. De asemenea, ei trebuie să îl folosească în proiecte care îi ajută să rezolve probleme și să dobândească noi competențe.
Profesorii au, din acest motiv, un rol esențial. La fel de importante sunt pregătirea cadrelor didactice, organizarea activităților și disponibilitatea conducerilor școlilor de a permite utilizarea frecventă a laboratoarelor.
Școlile pot dezvolta parteneriate pentru Smart Lab-uri
O altă direcție este colaborarea cu universități și organizații care desfășoară programe educaționale.
În limitele cadrului legal și păstrând destinația educațională a investiției, asemenea parteneriate pot contribui la organizarea unor activități. Acestea sunt activități pe care o școală nu le-ar putea dezvolta singură.
Astfel, elevii ar putea beneficia de proiecte practice și de acces la specialiști din domenii precum programarea, robotica, ingineria sau inteligența artificială.
Adevăratul test al investiției începe în anul școlar 2026-2027
După achiziționarea tehnologiei, indicatorul important nu va mai fi doar numărul laboratoarelor instalate. Va conta și numărul elevilor care ajung să le folosească și frecvența cu care sunt utilizate.
Pentru școlile care vor integra Smart Lab-urile în activitatea de zi cu zi și vor deschide aceste spații către proiecte extracurriculare, investiția poate deveni o oportunitate importantă pentru dezvoltarea competențelor digitale.
În schimb, laboratoarele utilizate sporadic riscă să transforme una dintre cele mai consistente investiții în tehnologia educațională din ultimii ani într-o infrastructură insuficient valorificată.
Sursa: edupedu.ro
