Uniunea Europeană găsește un sprijin neașteptat chiar în China, înaintea unor noi discuții comerciale cu Beijingul. Tot mai mulți muncitori chinezi critică pe rețelele sociale orele suplimentare excesive. Această practică, spun criticii, oferă exportatorilor chinezi un avantaj competitiv incorect pe piețele internaționale.
Europa, care anul trecut a înregistrat un deficit comercial cu China de aproximativ un miliard de dolari pe zi, a acordat Beijingului termen până în octombrie. Astfel, China trebuie să abordeze dezechilibrele comerciale tot mai mari. Bruxelles-ul susține că acestea contribuie la slăbirea industriilor europene și la pierderea unui număr important de locuri de muncă.
UE acuză China de dezechilibre economice majore
Una dintre principalele nemulțumiri ale Uniunii Europene este cererea internă redusă din China. Salariile care cresc lent și protecția insuficientă a angajaților contribuie, potrivit criticilor, la limitarea consumului. În consecință, China importă mai puține produse, inclusiv din Europa.
În același timp, producătorii chinezi, confruntați cu o piață internă insuficientă pentru capacitățile lor de producție, încearcă să vândă tot mai multe mărfuri în străinătate. Această situație alimentează tensiunile comerciale dintre Beijing și Bruxelles.
Regulamentul UE privind munca forțată atrage atenția în China
În acest context, o reglementare europeană adoptată în 2024 începe să atragă atenția muncitorilor chinezi. Regulamentul UE privind interzicerea produselor realizate prin muncă forțată, care va deveni aplicabil în decembrie 2027, interzice comercializarea produselor fabricate prin muncă impusă sau involuntară. În anumite circumstanțe, aceasta poate include și ore suplimentare excesive impuse angajaților. Pentru mulți muncitori chinezi subiectul este unul familiar.
Cultura „996”, contestată de muncitorii chinezi
De ani de zile, angajații din China critică așa-numita „cultură 996”. Termenul descrie un program de lucru de la ora 9 dimineața până la ora 9 seara, șase zile pe săptămână. Asta înseamnă aproximativ 72 de ore de muncă săptămânal.
Pe platformele sociale chineze au început să apară postări în care utilizatorii discută despre legislația europeană. Ei mai discută și despre posibilitatea sesizării autorităților UE. O postare recentă de pe RedNote întreba utilizatorii dacă sunt de acord cu sancționarea muncii forțate de către Uniunea Europeană.
Mesajul a strâns aproape 3.000 de aprecieri înainte de a fi eliminat. În comentarii, utilizatorii și-au exprimat sprijinul pentru asemenea măsuri. De asemenea, au distribuit informații despre procedurile de depunere a plângerilor.
Accesul la piața europeană ar putea deveni o armă pentru angajați
Analiștii consideră că muncitorii chinezi au descoperit o posibilă nouă formă de presiune asupra angajatorilor.
„Unii angajați au constatat că, deși o companie poate să nu fie foarte preocupată de o dispută internă individuală privind orele suplimentare, poate fi mult mai îngrijorată de pierderea accesului la piețele occidentale”, a explicat Mingwei Liu, director în cadrul Rutgers University.
Cu alte cuvinte, o companie poate ignora mai ușor o dispută de muncă pe plan intern. Totuși, perspectiva unor restricții comerciale în Europa poate transforma problema într-un risc financiar important.
Interesele muncitorilor și exportatorilor chinezi nu coincid întotdeauna
Xiao Qiang, fondatorul China Digital Times, organizație care monitorizează cenzura din China, afirmă că unele platforme par să limiteze vizibilitatea postărilor despre legislația europeană. Totuși, apariția acestei dezbateri arată că o parte dintre chinezi nu consideră interesele marilor exportatori identice cu interesele populației sau ale țării. Discuțiile online creează astfel o legătură neobișnuită între nemulțumirile muncitorilor chinezi și mecanismele juridice existente în alte state.
Comisia Europeană a primit sesizări privind condițiile de muncă
O sursă din cadrul Comisiei Europene a declarat că departamentele instituției au primit sesizări informale privind posibile încălcări ale drepturilor muncitorilor. Aceste sesizări privesc inclusiv orele suplimentare excesive. Totuși, oficialii europeni nu au observat până acum o creștere semnificativă a numărului de reclamații.
Unii utilizatori chinezi au sugerat inclusiv sesizarea autorităților americane. În iulie, Statele Unite au introdus tarife de până la 12,5% pentru produse provenite de la 60 de parteneri comerciali. Au invocat inclusiv deficiențe în identificarea și combaterea muncii forțate.
Un reprezentant al U.S. Customs and Border Protection a precizat că dovezile privind existența unor ore suplimentare neplătite extreme și sistematice ar putea determina declanșarea unor investigații asupra lanțurilor de aprovizionare.
Chinezii muncesc peste limita legală
Datele oficiale indică o problemă mai amplă privind respectarea legislației muncii. Angajații chinezi lucrează în medie peste 48 de ore pe săptămână, deși limita legală este de 44 de ore. Diferența sugerează dificultăți persistente în aplicarea efectivă a protecției acordate angajaților.
Unele companii chineze au început deja să reacționeze. Anul trecut, mai multe firme au anunțat introducerea unor ore obligatorii la care angajații trebuie să își încheie programul de lucru.
Condițiile de muncă pot deveni o problemă comercială pentru China
Problema este recunoscută inclusiv în cercurile politice și academice chineze. Lu Ming, membru al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, a cerut consolidarea protecției muncitorilor. El a avertizat că actualele condiții pot provoca reacții din partea partenerilor comerciali.
Alte țări ar putea considera că prețurile competitive ale produselor chinezești sunt obținute inclusiv prin programe de muncă excesiv de intense și deteriorarea calității vieții angajaților, a avertizat acesta. O asemenea percepție nu ar afecta doar imaginea Chinei, ci ar putea conduce la noi bariere comerciale pentru exporturile chineze.
Pentru Beijing, problema orelor suplimentare riscă astfel să depășească sfera drepturilor angajaților. Prin urmare, această problemă poate deveni încă un punct sensibil în disputa economică tot mai amplă cu Uniunea Europeană.
