Tensiunile între Zelenskiy și Trump complică negocierile de pace
Kremlinul a declarat luni că cineva trebuie să-l forțeze pe Volodimir Zelenskiy să facă pace. Rusia acuză Kievul că nu vrea pace, iar disputa acestuia cu fostul președinte american Donald Trump arată cât de dificil va fi să se găsească o soluție pentru încheierea războiului. Într-o întâlnire tensionată la Casa Albă, Trump l-a acuzat pe Zelenskiy că nu respectă SUA și că riscă să declanșeze un nou război mondial.
Rusia acuză Kievul că nu vrea pace
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că regimul de la Kiev nu dorește pacea, ci continuarea războiului. El a sugerat că Zelenskiy trebuie determinat să-și schimbe poziția. Peskov a menționat că dacă Europa poate realiza acest lucru, ar trebui să fie apreciată pentru eforturile sale diplomatice.
Contextul istoric al conflictului Rusia-Ucraina
Războiul din Ucraina are rădăcini adânci. În 2014, Rusia a anexat Crimeea după proteste masive la Kiev. Aceste proteste au dus la îndepărtarea unui președinte pro-Moscova. Separatiștii susținuți de Rusia au început apoi lupte în regiunea Donbas. În 2022, Vladimir Putin a trimis zeci de mii de trupe în Ucraina. Acest lucru a provocat cea mai mare confruntare dintre Rusia și Occident de la Războiul Rece.
Disputa de la Casa Albă, o dovadă a lipsei de experiență diplomatică?
Peskov a declarat că Putin este la curent cu „evenimentul fără precedent” din Biroul Oval și consideră că acesta demonstrează lipsa abilităților diplomatice ale lui Zelenskiy. Cu toate acestea, liderul ucrainean a afirmat că își poate reface relația cu Trump. El a subliniat că Ucraina nu va ceda teritorii în schimbul păcii.
Diviziuni între Europa și SUA privind sprijinul pentru Ucraina
După confruntarea dintre Trump și Zelenskiy, liderii europeni au sărit în apărarea Ucrainei. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat un nou acord militar de 1,6 miliarde de lire sterline pentru Kiev. Acesta a menționat și intenția de a elabora un plan de pace pe care să-l prezinte Statelor Unite. Kremlinul a interpretat summitul de la Londra drept o încercare de a prelungi conflictul. Kremlinul a observat o fragmentare între aliații occidentali.
Putin menține strategia Moscovei
În timp ce Occidentul vede invazia rusă ca pe o tentativă imperialistă de expansiune, Putin o consideră o bătălie existențială împotriva unui Vest decăzut. Putin consideră că Vestul ar fi umilit Rusia prin extinderea NATO. Kremlinul a confirmat că va continua discuțiile cu Washingtonul. Totodată, va duce mai departe ceea ce numește „operațiunea militară specială” în Ucraina.
