BUCUREȘTI (Reuters)- Guvernul României reduce cheltuielile pentru a combate deficitul bugetar și a evita o retrogradare a ratingului. Această măsură provoacă nemulțumiri sociale și ar putea crește sprijinul pentru candidatul pro-Moscova în turul doi al alegerilor prezidențiale din mai. Coaliția de guvernare pro-europeană reduce cheltuielile, care au crescut datoria cu aproape 20% din PIB de la pandemie.
Candidatul Calin Georgescu și controversa electorală
Autoritățile analizează dacă Călin Georgescu poate candida din nou în mai, după ce victoria sa din decembrie a fost anulată din cauza unei presupuse ingerințe rusești. În sondaje, Georgescu conduce și propune încetarea sprijinului pentru Ucraina. Contestă necesitatea fondurilor UE, consideră cheltuielile NATO „ultra-secundare” și promite să pună românii pe primul loc.
Nemulțumirile lucrătorilor din sectorul public
Guvernul a înghețat salariile și pensiile din sectorul public. Angajații afectați acuză guvernul că nu îi sprijină. „Toate aceste măsuri sunt luate împotriva noastră,” a spus Maxim Liceanu, 49 de ani, funcționar la CFR Călători. Compania a suspendat 240 de trenuri în ianuarie, inclusiv multe rute pentru navetiști. Subvențiile pentru transportul studenților au fost reduse. Danut Stoica, mecanic de tren, a pierdut o cincime din venit din cauza reducerii plății orelor suplimentare. „Stăm acasă în loc să ne respectăm programul,” a spus Stoica, 54 de ani, la un protest în București.
Amenințări cu greve și impact economic
Lucrătorii din rețeaua electrică amenință cu grevă în martie din cauza restricțiilor salariale. Aceasta face parte dintr-un plan de reducere a datoriei pe șapte ani, agreat cu UE. Agenția Fitch avertizează că riscurile includ creșterea economică slabă și șocurile politice interne. Investitorii sunt preocupați și de criticile SUA privind anularea alegerilor. Sentimentul consumatorilor a scăzut, iar inflația României a fost a doua cea mai mare din UE în ianuarie.
Deficitul bugetar și datoria publică
Cheltuielile susținute din datorii au generat unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din piețele emergente, potrivit S&P Global. Guvernul susține că a fost necesar să sprijine economia și populația în multiple crize, inclusiv războiul din Ucraina. Acum, vizează reducerea deficitului prin tăieri, nu prin creșteri majore de taxe. România are o datorie de 53% din PIB, sub media UE. Însă peste jumătate din împrumuturi sunt în valută, iar în 2025 sunt planificate emisiuni de 13 miliarde de euro. „Emitem prea mult, de aceea avem spread-uri ridicate,” a spus șeful agenției de datorie, Ștefan Nanu.
Economia încetinește, iar riscurile externe cresc
Creșterea economică a României a încetinit puternic în 2023, în ciuda cheltuielilor pre-electorale. Tarifele impuse de SUA asupra Europei ar putea reduce și mai mult creșterea. „Un posibil război comercial SUA-UE ar duce la recesiune în Europa, complicând lucrurile,” a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR ar putea permite leului „mai multă flexibilitate” dacă tensiunile politice se reduc. JP Morgan estimează că banca a cheltuit peste 10 miliarde de euro pentru a sprijini moneda în 2024.
Politica fiscală, între flexibilitate și provocări
Guvernul s-a angajat mai ferm decât în trecut să reducă deficitul, dar investitorii rămân prudenți. România a trecut de la un obiectiv de deficit de 5% la aproape 9% anul trecut. Deși taxele sunt scăzute, creșterea lor este dificilă. Unele companii de stat acordă bonusuri mari, iar unele pensii publice sunt generoase, în timp ce salariile rămân printre cele mai mici din UE. „Chiar dacă sunt necesare îmbunătățiri pentru a atinge un deficit de 7% în 2025, politica fiscală a României rămâne flexibilă,” au spus economiștii Raiffeisen. Directorul Fitch, Greg Kiss, a declarat că stabilitatea coaliției este incertă, ceea ce face planul de reducere a datoriei pe șapte ani o provocare.
