Bosniacii votează duminică în alegeri care ar putea influența candidatura țării la aderarea la Uniunea Europeană, dar și competiția pentru influență dintre Statele Unite și Rusia în această țară balcanică.
Alegătorii votează pentru președinția tripartită a țării și pentru parlamentul național. În paralel, au loc alegeri legislative în cele două entități care formează Bosnia și Herțegovina.
Nemulțumirea populației a crescut pe fondul încetinirii economiei, al progreselor reduse în procesul de aderare la UE și al crizei politice prelungite.
Partidele dominante, organizate în mare parte pe criterii etnice, au blocat în repetate rânduri deciziile guvernului central.
Negocierile pentru aderarea la UE nu au început efectiv
Bosnia și Herțegovina a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană în decembrie 2022. În 2024, Bruxelles-ul a dat undă verde deschiderii negocierilor de aderare. Discuțiile propriu-zise nu au început însă.
Liderii politici nu au adoptat încă unele dintre reformele esențiale cerute pentru continuarea procesului. Printre acestea se numără consolidarea controlului asupra sistemului judiciar și adoptarea unor legi anticorupție.
Rezultatele preliminare sunt așteptate duminică seara, după închiderea secțiilor de votare la ora locală 19:00.
Aderarea la UE, una dintre principalele mize
Bosnia și Herțegovina, cea mai diversă din punct de vedere etnic dintre fostele republici iugoslave, continuă să resimtă efectele războiului din perioada 1992-1995. Conflictul s-a încheiat prin Acordul de Pace de la Dayton din 1995, negociat cu implicarea Statelor Unite.
Acordul a împărțit țara în două entități: Republika Srpska, dominată de sârbi, și Federația Bosniaco-Croată. Cele două sunt legate prin instituțiile guvernului central.
Mulți alegători spun că își doresc depășirea discursului politic diviziv. Cu toate acestea, candidații își concentrează rareori campaniile în afara propriilor baze geografice și etnice.
Bosnia și Herțegovina are aproximativ 3,4 milioane de locuitori.
Partidele etnice se confruntă cu opoziția multietnică
Principala competiție electorală opune formațiunile politice cu baze etnice – SDA bosniac, SNSD sârb și HDZ BiH croat – coalițiilor de opoziție multietnice conduse de Partidul Social Democrat (SDP).
Potrivit platformei de monitorizare Poliwave, SDA conduce la nivel național cu 21,4%, urmat de SDP, cu 16,7%.
Dacă partidele organizate pe criterii etnice vor obține rezultate puternice și disputele dintre ele vor continua în guvernul central, procesul de aderare la UE riscă să avanseze și mai lent.
Instituțiile centrale sunt cele care ar urma să gestioneze eventualul proces final de integrare a țării în Uniunea Europeană.
Rusia își menține influența în Republika Srpska
În Republika Srpska, partidul SNSD, condus de liderul separatist Milorad Dodik, este creditat cu 34,2%. Dodik susține relații apropiate cu Serbia și Rusia.
Marile puteri încearcă de mult timp să își consolideze influența în Bosnia și Herțegovina. Uniunea Europeană urmărește extinderea în Balcani, inclusiv prin aderarea Bosniei.
Rusia, în schimb, continuă să sprijine Republika Srpska și este prezentată în articol drept un factor care încetinește procesul de integrare europeană.
SUA susțin un proiect de 1,5 miliarde de dolari pentru GNL
Statele Unite încearcă, la rândul lor, să își consolideze influența în Bosnia și Herțegovina.
Washingtonul susține un proiect de conductă în valoare de 1,5 miliarde de dolari, destinat importului de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA. Proiectul ar urma să fie administrat de o companie care are legături cu administrația Trump.
Uniunea Europeană a avertizat însă că procesul de selectare a companiei nu a respectat nivelul necesar de transparență și concurență.
Washingtonul și Bruxelles-ul, divergențe privind Înaltul Reprezentant
SUA și Uniunea Europeană au avut divergențe și în privința rolului Înaltului Reprezentant internațional pentru Bosnia și Herțegovina.
Instituția, creată în cadrul sistemului stabilit prin Acordul de la Dayton, dispune de atribuții importante pentru aplicarea cadrului legal și menținerea funcționării instituțiilor țării.
Christian Schmidt, fost ministru german și Înalt Reprezentant, a demisionat în luna mai, pe fondul presiunilor exercitate de Statele Unite.
