(Reuters) – Armenii au votat duminică în cadrul alegerilor parlamentare, considerate un test important pentru eforturile guvernului de a încheia un acord de pace după înfrângerea militară suferită în fața Azerbaidjanului în urmă cu trei ani.
Relațiile dintre Armenia și Rusia se află, de asemenea, în centrul atenției. Moscova și-a intensificat presiunile economice asupra Erevanului înaintea alegerilor, impunând restricții asupra exporturilor din Armenia și amenințând cu reducerea livrărilor de petrol și gaze la prețuri preferenția
Partidul lui Pașinian conduce în sondaje
Partidul de guvernământ Contractul Civil, condus de premierul Nikol Pașinian, care a apropiat Armenia de Occident după venirea la putere în 2018, se confruntă cu trei principali candidați ai opoziției pro-ruse. Sondajele realizate înaintea votului arată că formațiunea lui Pașinian conduce cu până la 32% din intențiile de vot, în timp ce partidul pro-rus Armenia Puternică se situează pe locul al doilea, cu aproximativ 11%.
Un rezultat favorabil pentru Pașinian i-ar putea oferi mandatul necesar pentru finalizarea negocierilor de pace cu Azerbaidjanul și pentru normalizarea relațiilor cu Turcia, principalul aliat al Baku.
Alegătorii cer suveranitate și apropiere de Europa
„Pentru mine este foarte important ca țara să își păstreze suveranitatea și să putem decide singuri cu cine vrem să fim prieteni și cu cine vrem să cooperăm”, a declarat Astghik Sargesyan după ce și-a exprimat votul într-o secție din Erevan.
Aceasta a spus că își dorește o apropiere mai mare de Europa, dar și menținerea unui echilibru în relațiile cu statele vecine.
Europa urmărește cu atenție scrutinul
Alegerile sunt urmărite îndeaproape și la nivel european. Uniunea Europeană caută să își consolideze influența în regiune după ce Georgia, vecina Armeniei, s-a îndepărtat în ultimii ani de parcursul său pro-occidental. Pentru a organiza un referendum privind modificarea Constituției, una dintre condițiile impuse de Azerbaidjan pentru semnarea unui acord de pace, Pașinian ar avea nevoie de o majoritate de două treimi în Parlament. Dacă partidul său nu va obține suficiente mandate, procesul de pace ar putea întâmpina dificultăți semnificative.
Opoziția îl acuză pe Pașinian că a cedat în fața Azerbaidjanului
Premierul armean s-a confruntat cu critici puternice din partea opoziției și a unei părți a populației, care îl acuză că a făcut prea multe concesii Azerbaidjanului, în special după războiul din 2023. În replică, Pașinian și-a construit campania electorală în jurul promisiunii de a asigura pacea și stabilitatea țării.
După ce a votat la Erevan, acesta a declarat că, dacă va fi reales, va continua să promoveze o „politică externă echilibrată” între Rusia și Uniunea Europeană.
Opoziția pro-rusă promite menținerea relațiilor strânse cu Moscova
Principalul rival al lui Pașinian este partidul Armenia Puternică, fondat anul trecut de miliardarul de origine armeană Samvel Karapetyan. Karapetyan susține menținerea unor relații strânse cu Rusia. El subliniază că Moscova este principalul furnizor de energie și una dintre cele mai importante piețe pentru exporturile Armeniei.
Samvel Karapetyan a votat la Erevan, deși se află în arest la domiciliu. Acesta respinge acuzațiile privind tentativa de răsturnare a guvernului și susține că dosarul are motivații politice.
„Nu putem spune că vom avea relații bune doar cu Rusia sau doar cu Statele Unite”, a declarat acesta pentru presa locală.
Locuitorii din Nagorno-Karabah se simt abandonați
Mai mulți alegători proveniți din Nagorno-Karabah au declarat că se simt trădați de actualul guvern. După ofensiva fulger lansată de Azerbaidjan în 2023, întreaga populație armeană a regiunii, estimată la aproximativ 100.000 de persoane, s-a refugiat în Armenia.
„Luptăm pentru ca acest om să plece în sfârșit”, a declarat un fost locuitor al regiunii, identificat doar ca Arman.
„Pentru noi, chiar și cea mai mică bucată de pământ este importantă. Unde altundeva am putea merge?”, a adăugat acesta.
Campanie electorală tensionată
Campania electorală a fost marcată de confruntări și acuzații reciproce. Pașinian a intrat în conflict public inclusiv cu refugiați din Nagorno-Karabah, într-un schimb de replici devenit viral pe internet.
De cealaltă parte, Karapetyan a folosit videoclipuri generate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a atrage alegătorii. Unele dintre acestea prezentau familii azere mutându-se în sate armene și înlocuind populația locală.
Organizații pentru drepturile omului și critici ai guvernului au acuzat autoritățile armene de tendințe autoritare. Acuzațiile au apărut pe fondul mai multor arestări efectuate înaintea alegerilor. Guvernul respinge criticile și susține că măsurile vizează persoane care încearcă să destabilizeze statul.
Mai mulți membri ai opoziției, inclusiv candidați ai partidului Armenia Puternică, au fost arestați înaintea scrutinului.
Aproape 2,5 milioane de alegători chemați la urne
Secțiile de vot s-au deschis la ora 08:00 și se vor închide la ora 20:00.
Aproximativ 2,48 milioane de persoane sunt înscrise pe listele electorale, dintr-o populație totală de aproximativ 3 milioane de locuitori. Prezența la vot era de aproximativ 33% la ora 14:00.
