Respirația lentă este folosită frecvent pentru relaxare și reducerea stărilor de tensiune, iar oamenii de știință încearcă acum să înțeleagă mai bine mecanismele biologice implicate. Un nou studiu realizat pe șoareci indică existența unui circuit neuronal prin care fluxul de aer prin nas ar putea influența regiunile cerebrale asociate anxietății.
Un circuit neuronal ar putea conecta respirația cu starea emoțională
Studiul, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), investighează modul în care respirația nazală poate modifica activitatea unor regiuni ale creierului implicate în răspunsurile emoționale.
Punctul de plecare îl reprezintă neuronii senzoriali olfactivi din cavitatea nazală. Aceștia sunt cunoscuți pentru rolul lor în detectarea mirosurilor, dar pot răspunde și la mișcarea aerului produsă în timpul respirației. Semnalele ajung mai întâi la bulbul olfactiv, după care sunt transmise printr-un circuit neuronal către alte regiuni cerebrale.
Semnalul ajunge până la amigdala cerebrală
Experimentele indică un traseu care pornește de la neuronii senzoriali olfactivi și continuă către celulele mitrale ale bulbului olfactiv. De aici, informația este transmisă către neuroni din cortexul peririnal și ulterior către amigdala cerebrală, structură implicată, printre altele, în procesarea fricii și a răspunsurilor emoționale.
Descoperirea oferă astfel o posibilă explicație biologică pentru relația observată între ritmul respirației și starea de anxietate.
Respirația lentă și cea rapidă au produs efecte diferite
Cercetătorii au utilizat tehnici experimentale precum optogenetica și chemogenetica pentru a modifica activitatea circuitului neuronal la șoareci. De asemenea, au controlat fluxul de aer nazal și au analizat schimbările apărute în comportamentul animalelor.
Rezultatele au arătat că stimularea nazală la frecvențe mai reduse a fost asociată cu diminuarea comportamentelor considerate indicatori ai anxietății. În schimb, frecvențele mai ridicate au fost asociate cu intensificarea acestora.
Experimentele în care circuitul neuronal a fost activat sau inhibat au oferit rezultate compatibile cu ipoteza că această cale senzorială contribuie la legătura dintre respirație și anxietate.
Două săptămâni de respirație nazală lentă
O altă etapă a cercetării a urmărit efectele unei intervenții mai îndelungate. Un grup de animale a fost expus timp de două săptămâni unui regim controlat de respirație nazală lentă. Cercetătorii au observat ulterior modificări ale activității neuronale, însoțite de reducerea comportamentelor asociate anxietății.
Aceste rezultate susțin ipoteza că ritmul semnalelor generate prin respirația nazală poate influența circuitele cerebrale implicate în stările emoționale.
Rezultatele nu demonstrează încă același efect la oameni
Există însă o limitare importantă. Experimentele au fost realizate pe șoareci masculi, în condiții controlate de laborator.
Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că exact același circuit produce efecte identice asupra anxietății la oameni. Sunt necesare studii suplimentare, inclusiv cercetări clinice, înainte ca mecanismul să poată fi confirmat și transformat într-o eventuală intervenție terapeutică.
Din același motiv, respirația lentă nu trebuie prezentată drept un tratament demonstrat pentru tulburările de anxietate și nici ca înlocuitor pentru evaluarea sau tratamentul medical atunci când acestea sunt necesare.
O posibilă explicație pentru efectele exercițiilor de respirație
Cercetarea este importantă deoarece încearcă să explice de ce modificarea voluntară a respirației poate influența starea emoțională, nu doar să constate existența unei asocieri.
Dacă mecanismul va fi confirmat și la oameni, studiul ar putea contribui la dezvoltarea unor metode simple și neinvazive care să completeze strategiile existente pentru controlul anxietății.
Până atunci, concluzia trebuie interpretată cu prudență: oamenii de știință au identificat la șoareci o cale neuronală promițătoare între nas, creier, ritmul respirației și comportamentele asociate anxietății, dar aplicabilitatea sa directă la oameni rămâne de demonstrat.
Sursa: descopera.ro
