Divergențe între Trump și Europa privind intențiile Rusiei
HAGA (Reuters) – Pentru președintele american Donald Trump, Vladimir Putin caută o cale de ieșire din războiul sângeros care durează de trei ani în Ucraina.
Însă, conform secretarului general al NATO, Mark Rutte, liderul rus ar putea abia să înceapă. Rutte a avertizat la summitul anual NATO, marți, că, dacă alianța nu își întărește capacitățile de apărare, Rusia ar putea ataca un stat membru NATO în următorii trei ani.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Summitul NATO – un succes aparent, dar cu tensiuni ascunse
Din majoritatea punctelor de vedere, summitul NATO de anul acesta, desfășurat la Haga, a fost un succes.
Statele membre au fost de acord, în mare parte, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, cerere venită din partea SUA. Trump, care odinioară critica alianța numind-o „o țeapă”, a spus că și-a schimbat opinia, iar între el și Rutte a apărut o prietenie „de tată aspru” care gestionează geopolitica.
Totuși, summitul care s-a încheiat miercuri a evidențiat diferențele mari dintre modul în care SUA și Europa percep ambițiile militare ale Rusiei, principalul adversar al blocului.
Puncte de vedere contradictorii despre războiul din Ucraina
În ciuda unor voci dure din partidul republican al lui Trump, acestea spun că Putin nu e serios în negocieri. Președintele american a recunoscut că „este posibil” ca liderul rus să aibă ambiții teritoriale dincolo de Ucraina. Totuși, Trump susține că Putin dorește să încheie rapid conflictul. Putin este afectat de pierderi mari de forță umană și materiale.
„Știu un lucru: ar vrea să rezolve situația. Ar vrea să iasă din această încurcătură. Este o problemă pentru el,” a declarat Trump.
Secretarul de Stat Marco Rubio a confirmat poziția lui Trump, spunând pentru Politico că SUA amână extinderea sancțiunilor pentru a menține deschise negocierile pentru încetarea focului.
NATO: Rusia nu dorește negocieri reale
Mesajul oficialilor NATO a fost însă radical diferit.
Un înalt oficial NATO a declarat reporterilor că Putin nu are intenția să se angajeze în negocieri sincere sau să accepte un armistițiu.
„Indiferent de dinamica pe câmpul de luptă, continuăm să punem la îndoială interesul Rusiei pentru negocieri reale,” a spus oficialul.
Ambițiile Rusiei depășesc controlul unor teritorii administrative, conform oficialului. Putin vrea să impună „voința politică” asupra statelor vecine.
Rutte avertizează asupra amenințării existențiale a Rusiei
Rutte a subliniat riscurile:
„Dacă nu investim acum, riscăm ca rușii să încerce ceva împotriva teritoriului NATO în trei, cinci sau șapte ani.”
Opinii divergente în interiorul NATO
Nu doar SUA are o viziune mai optimistă asupra Rusiei.
Premierul ungar Viktor Orban, aliat al lui Trump și critic al instituțiilor europene, a spus că Rusia „nu este suficient de puternică pentru a reprezenta o amenințare reală pentru NATO.”
Cu toate acestea, poziția Washingtonului, cel mai mare contributor și membru puternic al alianței, rămâne esențială pentru statele membre.
Un oficial NATO, care a vorbit sub anonimat, a negat existența unor evaluări divergente, referindu-se la declarația NATO care menționează „amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia.”
Rusia a reacționat criticând cheltuielile NATO pe apărare, spunând că e doar un pretext pentru a goli buzunarele cetățenilor.
Lipsa unei strategii comune complica soluțiile diplomatice
Lipsa unui consens asupra scopurilor lui Putin va complica planurile diplomatice viitoare pentru încheierea războiului, afirmă Philippe Dickinson, director adjunct al Transatlantic Security Initiative.
„Pentru a ajunge la un acord de pace, nu e suficient ca Trump și Putin să se înțeleagă doar între ei,” a explicat Dickinson. „Este nevoie de implicarea europeană și de un schimb clar de opinii între aliați despre ce urmărește Putin.”
Liderii europeni probabil nu au renunțat la ideea de a influența opinia lui Trump, dar nu au dorit să deschidă subiecte sensibile la summit, care urmărea să evite conflictele majore.
Totuși, costul a fost evitarea unor discuții profunde privind Ucraina și Rusia.
„Lipsa unei strategii clare față de Rusia este o omisiune evidentă a summitului,” a concluzionat Dickinson.
