Producătorii artizanali din România caută noi oportunități de dezvoltare, de la colaborări cu restaurante și băcănii până la distribuția produselor în marile rețele comerciale. Producătorii artizanali din România vor să intre în supermarketuri și restaurante și să-și extindă prezența pe piață. Totuși, accesul dificil la finanțare, costurile de producție și lipsa unor reguli clare pentru definirea produselor locale rămân obstacole importante. Printre afacerile care încearcă să se extindă se numără și o fermă de capre din Tărlungeni, județul Brașov. Lactatele acesteia au ajuns deja în magazine din mai multe orașe.
Aceste provocări au fost discutate la cea de-a XIII-a ediție a târgului Artisan Food Market, organizat la Biblioteca Națională a României, în perioada 16–18 octombrie 2026.
Evenimentul reunește 102 producători români și opt expozanți internaționali, oferind o imagine asupra evoluției micilor afaceri din sectorul alimentar.
Producătorii locali investesc în procesare, dar au nevoie de finanțare
Tot mai mulți antreprenori din industria alimentară artizanală încearcă să transforme materiile prime locale în produse finite, cu o valoare comercială mai mare.
În loc să comercializeze exclusiv lapte, fructe, legume sau pește, aceștia dezvoltă unități de procesare și propriile mărci.
Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market, consideră că sectorul a evoluat semnificativ în ultimii ani. De asemenea, producătorii sunt tot mai interesați să își extindă activitatea. Investițiile în spații de producție, echipamente și distribuție necesită însă resurse financiare considerabile.
Potrivit acestuia, fondurile europene reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru micii producători, dar ar fi necesare și soluții bancare adaptate particularităților acestui sector.
Dezvoltarea afacerilor depinde inclusiv de capacitatea producătorilor de a se asocia și de a colabora pentru a ajunge la mai mulți clienți.
Produsele artizanale românești ar putea ajunge în mai multe restaurante
Restaurantele reprezintă o posibilă piață de desfacere pentru producătorii care folosesc ingrediente locale și rețete tradiționale.
Ciprian Dincă a invocat rezultatele unui studiu de profil potrivit căruia aproximativ 90% dintre proprietarii de restaurante chestionați și-ar dori să introducă mai multe materii prime locale în meniuri.
Totodată, între 60% și 70% dintre clienții incluși în cercetarea citată ar prefera preparate inspirate din gastronomia locală.
Datele sugerează un interes pentru produsele regionale. Totuși, sursa prezentată nu oferă detalii suficiente despre metodologia studiului pentru a extinde aceste procente la întreaga piață.
Pentru micii antreprenori, colaborarea cu restaurantele poate însemna comenzi mai constante și o vizibilitate mai mare. În același timp, furnizarea regulată a produselor presupune capacitate de producție, respectarea standardelor alimentare și organizarea distribuției.
O fermă din Tărlungeni, județul Brașov, produce lactate artizanale din lapte de capră
Un exemplu de afacere locală prezentată la târg vine din Tărlungeni, județul Brașov. Acolo, un grup de prieteni din copilărie a dezvoltat o fermă specializată în creșterea caprelor și producția de lactate.
Inițiatorii proiectului au lucrat anterior în mediul corporatist și au decis să investească într-o activitate agricolă.
Ferma numără în prezent peste 250 de capre din rasa Alpină Franceză, aleasă pentru aptitudinile de producție a laptelui. Potrivit Nicoletei Zbarcea, reprezentanta afacerii, în perioadele cu producție ridicată ferma poate obține aproximativ 500 de litri de lapte pe zi.
Materia primă este folosită pentru fabricarea unor lactate și brânzeturi artizanale. Totodată, produsele sunt comercializate în băcănii din Brașov și București. O parte au fost introduse și în magazine Carrefour care colaborează cu producători locali.
Experiența fermei arată că micile afaceri alimentare pot ajunge în retail atunci când reușesc să dezvolte produse. De asemenea, trebuie să asigure distribuția și să respecte cerințele comerciale.
Cooperativă din Harghita: lapte colectat de la fermieri locali
Un alt model de dezvoltare este cooperativa agricolă Csengo din localitatea Frumoasa, județul Harghita. Înființată în 2009, cooperativa colectează lapte de la crescători de bovine din Frumoasa, Bârzava și Nicolești.
Sistemul permite inclusiv gospodăriilor cu numai câteva animale să își valorifice producția printr-o unitate comună de procesare. Laptele este transformat în brânzeturi maturate, specialități pentru grill și alte produse comercializate sub marca Szepvizi.
Reprezentantul cooperativei, Palyi Sandor, a explicat că volumul de procesare a scăzut de la aproximativ 12.000 de litri pe zi în luna iunie la circa 5.400 de litri pe zi într-o perioadă recentă. Acesta a asociat dificultățile de vânzare cu scumpirile și reducerea consumului.
Participarea la târguri este una dintre metodele prin care cooperativa încearcă să găsească noi cumpărători.
Exemplul este relevant și pentru producătorii din zona Brașovului, unde asocierea fermierilor poate contribui la valorificarea materiilor prime locale.
Zacusca de sturion, produs românesc premiat internațional
Produsele artizanale nu se limitează la preparatele tradiționale realizate după rețete cunoscute.
Unele afaceri dezvoltă specialități noi, pornind de la ingrediente locale.
În comuna Blăgești, județul Bacău, o fermă piscicolă s-a transformat treptat într-un proiect care include procesarea peștelui, gastronomie și turism. Afacerea Arca produce, printre altele, zacuscă din sturion, păstrăv și crap. Aceste preparate au fost apreciate la competiția internațională Great Taste Awards, potrivit reprezentanților companiei.
Adelina Rusu, cofondatoarea afacerii, a explicat că dezvoltarea a început cu o fermă de pește și un restaurant, fiind urmată de construirea unei fabrici de procesare. În prezent, gama companiei cuprinde aproape 80 de produse, iar distribuția se realizează prin magazinul online și prin băcănii din mai multe județe. De asemenea, reprezentanții afacerii susțin că aproximativ 80% din necesarul energetic este acoperit prin surse proprii, inclusiv panouri solare și turbine eoliene.
Șofran cultivat în Bihor, o afacere de familie construită în cinci ani
Un alt exemplu de valorificare a unei piețe de nișă vine din județul Bihor.
Familia care administrează Grădina cu Șofran, în localitatea Cociuba Mare, a început cultivarea plantei în 2021, cu 1.000 de bulbi.
Ulterior, suprafața cultivată a fost extinsă, iar producătorii au început să obțină propriii bulbi adaptați condițiilor locale.
Șofranul este un condiment apreciat pentru aroma sa și pentru procesul laborios de recoltare. Florile trebuie culese, iar stigmatele sunt separate și prelucrate cu grijă.
Mircea Bronț, reprezentantul afacerii, a explicat că activitatea este realizată în familie și presupune un volum mare de muncă manuală. Pe lângă condiment, producătorii comercializează și bulbi pentru persoanele interesate să cultive șofran.
Micii producători cer reguli mai clare pentru produsele locale
O altă problemă semnalată la Artisan Food Market privește definirea și reglementarea produselor locale și artizanale.
Organizatorul târgului consideră că ar fi util un cadru național mai clar, care să ajute consumatorii să diferențieze produsele realizate în cantități mici de cele fabricate industrial.
O asemenea delimitare ar putea contribui la promovarea produselor autentice și la dezvoltarea unor relații comerciale mai predictibile.
În același timp, orice reglementare nouă ar trebui corelată cu normele existente privind siguranța alimentelor, etichetarea și protecția consumatorilor. Producătorii au semnalat și impactul modificărilor fiscale.
Printre exemplele prezentate se numără anumite ceaiuri din plante și produse apicole care, în funcție de încadrarea fiscală, pot fi supuse unor cote de TVA diferite.
Organizatorii susțin că schimbările de taxare pot afecta mai puternic afacerile mici, care au costuri de producție ridicate și posibilități limitate de a absorbi majorările.
Meșteșugurile tradiționale, promovate alături de gastronomia locală
Artisan Food Market include și inițiative care urmăresc păstrarea tradițiilor.
Ion Scripcariu, un tânăr din satul Piscu, județul Ilfov, promovează olăritul prin proiectul educațional Lut Ars. Acesta organizează activități pentru copii, în care participanții învață să modeleze și să decoreze obiecte din ceramică.
Proiectul este legat de tradiția locală a olăritului și de activitatea muzeului-atelier Școala de la Piscu.
La târg sunt prezentate și obiecte ceramice realizate manual, cu prețuri între 35 și 100 de lei.
Muzeul Sarmalelor, una dintre atracțiile târgului de la București
O inițiativă aparte a ediției din acest an este Muzeul Sarmalelor, proiect al istoricului gastronomiei Cosmin Dragomir.
Colecția aduce în atenție diversitatea acestui preparat, întâlnit în numeroase culturi și adaptat de-a lungul timpului la ingredientele și obiceiurile locale.
Vizitatorii pot descoperi cărți de bucate, ambalaje, obiecte și exemple de rețete din diferite regiuni ale lumii.
În România, sarmalele sunt pregătite în numeroase variante, cu foi de varză, viță-de-vie sau alte frunze, iar umpluturile diferă în funcție de zonă și tradiție.
Proiectul urmărește prezentarea istoriei gastronomice a preparatului, dincolo de asocierea sa cu mesele de sărbătoare.
Unde și când poate fi vizitat Artisan Food Market
Cea de-a XIII-a ediție a Artisan Food Market are loc în perioada 16–18 octombrie 2026, la Biblioteca Națională a României, în București.
Evenimentul reunește producători de lactate, preparate din pește, produse de brutărie, condimente, specialități gastronomice și alte produse realizate artizanal.
Duminică, 18 octombrie, târgul este programat să se încheie la ora 20:00.
Biletul de intrare costă 20 de lei, potrivit informațiilor anunțate de organizatori.
Dincolo de degustări și prezentări, evenimentul pune în evidență o tendință importantă: micii producători români încearcă să treacă de la vânzările ocazionale la afaceri cu distribuție constantă și produse proprii.
Exemplele din Brașov, Harghita, Bacău și Bihor arată potențialul sectorului artizanal, dar și nevoia de finanțare, colaborare și reguli predictibile pentru dezvoltarea acestuia.
Sursa: agerpres.ro
