Ce este „Consiliul Păcii” al lui Donald Trump și ce puteri ar avea în Fâșia Gaza?
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că așa-numitul „Consiliu al Păcii” (Board of Peace) a ajuns la un acord privind dezarmarea totală a grupării Hamas și a altor organizații armate din Fâșia Gaza. De asemenea, acesta a menționat retragerea treptată a trupelor israeliene din teritoriu.
Trump a descris înțelegerea drept „istorică” și a spus că aceasta va fi aplicată în mai multe etape. Potrivit planului, forțele israeliene se vor retrage pe măsură ce procesul de dezarmare avansează.
Inițiativa a stârnit însă controverse. Susținătorii lui Trump o consideră o soluție inovatoare pentru gestionarea conflictelor internaționale. În schimb, organizațiile pentru drepturile omului și o parte a comunității internaționale spun că aceasta ar putea diminua rolul Organizației Națiunilor Unite.
Ce este „Consiliul Păcii”?
Donald Trump a propus crearea acestui organism în septembrie anul trecut. Totodată, a făcut acest lucru odată cu prezentarea planului său pentru încheierea războiului din Gaza.
Ulterior, liderul american a anunțat că atribuțiile Consiliului vor fi extinse și pentru alte conflicte internaționale. De asemenea, el însuși va conduce instituția în calitate de președinte.
Potrivit statutului publicat de inițiativă, statele membre au mandate de trei ani. Totuși, țările care contribuie cu un miliard de dolari la finanțarea Consiliului pot obține statut de membru permanent.
În ianuarie, Casa Albă i-a desemnat în Consiliul Executiv fondator pe secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff, fostul premier britanic Tony Blair și pe Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.
Ce state fac parte din inițiativă?
Site-ul oficial al proiectului listează peste 20 de state fondatoare.
Printre acestea se află Statele Unite, Israel, Arabia Saudită, Egipt, Qatar, Bahrain, Iordania, Kuweit, Maroc, Turciași Emiratele Arabe Unite.
Din alte regiuni participă Albania, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Cambodgia, El Salvador, Ungaria, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Uzbekistan și Vietnam.
Ce țări au refuzat să participe?
Mai mulți aliați tradiționali ai Washingtonului au decis să nu se alăture inițiativei.
Printre aceștia se numără Marea Britanie, Franța, Germania, Norvegia, Suedia și instituțiile Uniunii Europene.
De asemenea, Brazilia, India, Mexic, Africa de Sud, China și Rusia nu fac parte din Consiliu.
Brazilia și Mexicul au explicat că nu pot susține proiectul deoarece nu include reprezentanți palestinieni. Vaticanul consideră că astfel de inițiative trebuie coordonate de Organizația Națiunilor Unite.
Ce puteri are Consiliul?
În noiembrie, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție propusă de Statele Unite. Aceasta recunoaște Consiliul Păcii ca administrație temporară pentru coordonarea reconstrucției Fâșiei Gaza.
Rezoluția autorizează desfășurarea unei forțe internaționale de stabilizare în Gaza până în anul 2027. Consiliul trebuie să prezinte rapoarte de progres Consiliului de Securitate la fiecare șase luni.
În afara Fâșiei Gaza, statutul juridic al Consiliului rămâne neclar. Nu este stabilit ce autoritate legală sau ce instrumente de aplicare ar avea în alte conflicte internaționale.
Potrivit statutului, Donald Trump, în calitate de președinte al Consiliului, dispune de puteri executive extinse. El poate bloca deciziile adoptate și poate revoca membri ai organismului, în anumite condiții.
De ce este criticată inițiativa?
Organizațiile pentru drepturile omului susțin că un organism condus de Donald Trump și însărcinat cu administrarea temporară a Fâșiei Gaza seamănă cu o structură de tip colonial.
Criticii atrag atenția și asupra faptului că niciun reprezentant palestinian nu face parte din Consiliu. Totuși, acesta ar urma să supravegheze administrarea unui teritoriu palestinian.
De asemenea, prezența fostului premier britanic Tony Blair este contestată din cauza rolului său în războiul din Irak.
Inițiativa este criticată și pentru includerea unor state acuzate frecvent de încălcarea drepturilor omului. De asemenea, este criticată pentru participarea Israelului la un organism care ar urma să administreze temporar Gaza.
Ce a făcut Consiliul în ultimele luni?
Prima reuniune a avut loc în februarie. Donald Trump a anunțat atunci că statele participante au promis contribuții de aproximativ 7 miliarde de dolari pentru reconstrucția Fâșiei Gaza.
Costurile totale ale reconstrucției sunt estimate la până la 70 de miliarde de dolari.
În aprilie, secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că organizația cooperează cu acest organism în privința situației din Gaza.
În aceeași perioadă, publicația Financial Times a relatat că reprezentanții Consiliului au discutat cu compania DP World din Dubai despre administrarea infrastructurii. Totodată, au discutat și despre administrarea lanțurilor logistice din Gaza.
La începutul lunii iulie, un oficial al Consiliului a anunțat că instituția pregătește lansarea unei zone umanitare-pilot pentru populația palestiniană din Fâșia Gaza.
