Finlanda s-a alăturat inițiativei Franței privind extinderea cooperării europene în domeniul descurajării nucleare, au anunțat luni liderii celor două țări. Helsinki precizează însă că programul nu înlocuiește umbrela nucleară a NATO și că nu intenționează să permită staționarea armelor nucleare pe teritoriul finlandez pe timp de pace.
Decizia vine într-un moment în care statele europene încearcă să își consolideze capacitatea de apărare.
Inițiativa franceză a fost lansată în martie, pe fondul războiului din Ucraina și al incertitudinilor privind angajamentul Statelor Unite pentru securitatea Europei.
Finlanda: Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate
Președintele finlandez Alexander Stubb a prezentat participarea țării sale drept o măsură pentru întărirea securității europene.
„Inițiativa vizează în primul rând consolidarea securității europene. Ea întărește responsabilitatea Europei pentru propria apărare și contribuie la prevenirea escaladării”, a transmis Stubb.
Programul este cunoscut drept Forward Nuclear Deterrence Initiative și urmărește o cooperare mai strânsă între Franța și statele europene partenere în domeniul descurajării nucleare.
Decizia privind folosirea armelor rămâne exclusiv la Paris
Există însă o diferență importantă față de sistemul NATO. În cadrul inițiativei franceze, președintele Franței rămâne singurul care poate decide folosirea armelor nucleare franceze.
NATO dispune, în schimb, de un Grup de Planificare Nucleară prin care aliații se consultă asupra politicii nucleare a Alianței.
Participarea la programul francez nu oferă, așadar, Finlandei sau celorlalte state partenere dreptul de a decide asupra utilizării arsenalului nuclear francez.
Exerciții comune și desfășurări temporare
Inițiativa permite însă o cooperare militară mai profundă. Aceasta poate include exerciții comune, consultări mai ample și posibilitatea desfășurării pentru perioade scurte, pe teritoriul aliaților, a unor mijloace militare capabile să transporte arme nucleare.
O asemenea desfășurare nu înseamnă automat că arme nucleare ar fi staționate permanent în țările participante. Finlanda a exclus explicit un astfel de scenariu pentru teritoriul său în timp de pace.
Zece țări participă la inițiativa Franței
Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a descris aderarea drept un „pas firesc”. Finlanda urmează astfel exemplul altor state nordice, precum Norvegia, Suedia și Danemarca, care s-au alăturat programului în cursul acestui an.
În total, inițiativa reunește acum 10 țări, inclusiv Finlanda. Extinderea programului arată interesul tot mai mare al statelor europene pentru consolidarea propriei capacități de descurajare.
Finlanda nu renunță la umbrela nucleară NATO
Alexander Stubb a insistat că participarea la proiectul francez trebuie privită ca o completare a actualului sistem de securitate. Inițiativa nu înlocuiește descurajarea nucleară a NATO, a precizat președintele Finlandei.
Helsinki nu intenționează nici să permită amplasarea armelor nucleare pe teritoriul său în timp de pace.
Prin urmare, aderarea Finlandei reprezintă în primul rând o extindere a cooperării și consultărilor europene privind descurajarea nucleară, nu transferul controlului asupra arsenalului francez sau instalarea permanentă a unor arme nucleare în Finlanda.
