Educația ar putea avea un rol important în protejarea sănătății creierului. Un nou studiu arată că persoanele care au petrecut un an suplimentar la școală au avut un risc mai mic de a primi un diagnostic de demență. Beneficiile au fost observate inclusiv la participanții cu predispoziție genetică ridicată. Cercetarea a fost publicată în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Educația ar putea reduce riscul de demență la vârste înaintate
Un an suplimentar de școală ar putea influența sănătatea creierului chiar și după câteva decenii. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetători din Statele Unite.
Oamenii de știință au analizat efectele unei reforme educaționale introduse în Marea Britanie în 1972. Reforma a crescut vârsta minimă de părăsire a școlii de la 15 la 16 ani. Astfel, o parte dintre adolescenți au fost obligați să continue studiile încă un an. După aproape 50 de ani, cercetătorii au analizat dacă această schimbare a influențat riscul de demență.
Rezultatele sugerează că prelungirea școlarizării a redus probabilitatea unui diagnostic de Alzheimer sau de altă formă de demență. Totuși, autorii precizează că estimările trebuie interpretate cu prudență.
Cum au analizat cercetătorii efectele unui an suplimentar de școală
Studiul a fost realizat de specialiști de la Universitatea din California de Sud, Universitatea Wisconsin-Madison și Universitatea din Michigan. Pentru analiză, aceștia au folosit date din UK Biobank, o amplă bază de informații medicale și genetice. Cercetătorii au comparat persoane născute înainte și după o dată importantă.
Mai exact, reforma educațională s-a aplicat celor născuți începând cu 1 septembrie 1957. Persoanele născute înainte de această dată puteau părăsi școala la 15 ani.
În schimb, cele născute după această dată trebuiau să continue studiile până la 16 ani. Această diferență le-a permis cercetătorilor să compare grupuri apropiate ca vârstă, dar supuse unor reguli educaționale diferite. Prin urmare, analiza a putut reduce influența unor factori precum mediul familial sau situația economică.
Reforma educațională a crescut numărul elevilor care au rămas la școală
Modificarea legislativă a avut un efect direct asupra duratei școlarizării. Potrivit studiului, reforma a crescut cu 14 puncte procentuale proporția elevilor care au continuat studiile până la cel puțin 16 ani.
Ulterior, cercetătorii au analizat informațiile medicale ale participanților. Aceștia au folosit registre de sănătate, date despre diagnostice și informații privind decesele. Participanții au fost urmăriți până în jurul vârstei de 65 de ani. Rezultatele au indicat o probabilitate mai mică de diagnosticare a demenței în grupul afectat de prelungirea școlarizării.
Studiul oferă astfel dovezi că educația ar putea avea un efect protector asupra sănătății cognitive.
Beneficiile au fost observate și la persoanele cu risc genetic ridicat
Un rezultat important privește persoanele cu predispoziție genetică pentru demență. Cercetătorii au analizat dacă efectele educației diferă în funcție de riscul ereditar. Datele au arătat că beneficiile școlarizării suplimentare au fost observate inclusiv în grupul participanților cu risc genetic ridicat. Acest rezultat sugerează că predispoziția genetică nu determină singură apariția bolii.
Totuși, educația nu elimină riscul de demență. De asemenea, studiul nu demonstrează că fiecare persoană care petrece mai mult timp la școală va evita boala Alzheimer. Rezultatele descriu un efect estimat la nivelul grupurilor analizate.
De ce ar putea proteja educația sănătatea creierului
Cercetătorii au analizat și posibilele explicații pentru această asociere. Una dintre ipoteze este că educația oferă mai multe oportunități profesionale. În plus, un nivel mai ridicat de școlarizare poate contribui la obținerea unor venituri mai mari. Aceste avantaje pot influența condițiile de viață și accesul la resurse importante pentru sănătate.
O altă explicație posibilă este stimularea activității cognitive. Învățarea și folosirea constantă a unor abilități intelectuale ar putea contribui la menținerea funcțiilor creierului. Totuși, mecanismul exact prin care educația influențează riscul de demență nu a fost stabilit. Prin urmare, sunt necesare cercetări suplimentare.
Un an în plus de școală a fost asociat și cu venituri mai mari
Studiul a identificat și alte efecte ale prelungirii școlarizării. Persoanele afectate de reformă au înregistrat, în medie, venituri mai mari la nivelul gospodăriei. De asemenea, cercetătorii au observat o reducere a incidenței accidentelor vasculare cerebrale și a infarcturilor. Aceste rezultate sunt importante deoarece sănătatea cardiovasculară poate influența și sănătatea creierului.
Totuși, autorii nu au putut demonstra că reducerea riscului de demență a fost produsă direct de creșterea veniturilor sau de îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Este posibil ca mai mulți factori să contribuie împreună la efectul observat.
Ce limite are studiul despre educație și demență
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetarea are și limite. În primul rând, participanții au fost urmăriți până în jurul vârstei de 65 de ani. La această vârstă, demența este încă relativ rară comparativ cu grupele de vârstă mai înaintată.
Din acest motiv, numărul diagnosticelor analizate a fost limitat. În consecință, estimările privind efectul protector al educației rămân imprecise. În plus, studiul a analizat consecințele unei reforme specifice, aplicate unei anumite generații. Rezultatele nu pot fi extinse automat la toate sistemele educaționale sau la toate categoriile de populație.
Cercetătorii consideră că urmărirea participanților pe măsură ce îmbătrânesc va oferi informații suplimentare.
Ce înseamnă rezultatele pentru prevenirea demenței
Demența reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, mai ales în contextul îmbătrânirii populației. Boala Alzheimer este una dintre cele mai cunoscute forme de demență. Totuși, demența poate avea mai multe cauze și poate afecta memoria, gândirea și capacitatea de a desfășura activități zilnice.
Noul studiu sugerează că politicile educaționale ar putea avea efecte asupra sănătății populației pe termen foarte lung. Astfel, investițiile în educație ar putea aduce beneficii care depășesc rezultatele școlare și oportunitățile profesionale. Cu toate acestea, educația nu reprezintă o metodă garantată de prevenire a demenței.
Riscul individual este influențat de mai mulți factori, inclusiv vârsta, predispoziția genetică și starea generală de sănătate.
Concluzia cercetătorilor: educația poate avea beneficii după decenii
Studiul oferă noi argumente privind legătura dintre educație și sănătatea creierului. Prin analizarea unei reforme care a prelungit școlarizarea obligatorie, cercetătorii au putut evalua mai bine efectul educației asupra riscului de demență. Rezultatele indică un posibil beneficiu care persistă timp de mai multe decenii.
În plus, efectul a fost observat și în rândul persoanelor cu predispoziție genetică ridicată. Un an suplimentar de școală ar putea avea, așadar, consecințe pozitive asupra sănătății mult timp după încheierea studiilor. Totuși, autorii subliniază că sunt necesare date suplimentare pentru a stabili cât de puternic și de durabil este acest efect.
Sursa: Descoperă.ro
