AUTOR: Corespondentul NEWSBV si GPINEWS la Bruxelles, Sebastian Dan
Azi la Bruxelles a avut loc conferința de presă a Europarlamentarului Siegfried Mureșan.
Rezumatul conferinței de presă:
Creștere de 10% a bugetului UE: ce propune Parlamentul European
Parlamentul European propune o majorare cu 10% a bugetului Uniunii Europene față de varianta inițială prezentată de Comisia Europeană. Scopul principal este clar:
- eliminarea tăierilor propuse inițial
- menținerea fondurilor pentru agricultură și coeziune la nivelul actual
- asigurarea predictibilității pentru beneficiari
Această abordare vine în contextul unor presiuni crescute asupra bugetului european, generate de crize multiple: pandemie, războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice globale.
Politica agricolă și coeziunea: separate, nu comasate
Una dintre cele mai importante modificări susținute de Parlament este respingerea ideii de comasare a fondurilor agricole și de coeziune într-un singur mecanism.
Propunerea actuală:
- Politica Agricolă Comună rămâne separată, cu doi piloni:
- subvenții directe pentru fermieri
- dezvoltare rurală
- Politica de coeziune rămâne distinctă, dedicată dezvoltării regionale
Bugete propuse:
- 385 miliarde € pentru agricultură
- 95 miliarde € pentru dezvoltare rurală
- 274 miliarde € pentru coeziune
Această separare este considerată esențială pentru a evita competiția între beneficiari diferiți și pentru a menține stabilitatea investițiilor.
România: beneficiar net al bugetului UE
Datele prezentate sunt relevante pentru poziția României în Uniune:
- contribuție totală: ~35 miliarde €
- fonduri atrase: ~110 miliarde €
- randament: peste 3 euro primiți pentru fiecare euro contribuit
Acest dezechilibru favorabil explică de ce România susține un buget european mai mare și mai ambițios.
Noile priorități: apărare, digitalizare și securitate
Statele contributoare nete (precum Olanda sau țările nordice) insistă pe finanțarea unor domenii noi:
- economie digitală și inteligență artificială
- eficiență energetică
- securitate și apărare
- autonomie strategică
În prezent, bugetul pentru apărare este extrem de redus:
- doar 14 miliarde € în 7 ani (sub 1,5% din buget)
Parlamentul European cere o creștere semnificativă în aceste domenii.
Fără reforme, fără bani: condiționalitatea fondurilor
Un element critic al viitorului buget este legătura directă între:
- implementarea reformelor
- accesarea fondurilor europene
Modelul inspirat din PNRR devine regulă generală:
- statele care nu implementează reforme riscă blocarea fondurilor
- exemplele existente arată riscuri reale (ex: Ungaria)
Această condiționalitate va influența decisiv politicile interne ale statelor membre.
Surse noi de venit pentru UE
Pentru a evita creșterea contribuțiilor statelor membre, Parlamentul propune introducerea unor taxe noi:
- taxă digitală pentru giganții tech
- taxarea tranzacțiilor cu criptomonede
- taxe pe gaming și gambling online
Acestea ar putea crea un buget:
- mai stabil
- mai autonom
- mai puțin dependent de contribuțiile naționale
Principalul risc: egoismul național în negocieri
Cel mai mare obstacol identificat în negocieri este tendința liderilor din Consiliul European de a gândi strict național:
- fiecare stat vrea să contribuie mai puțin
- fiecare stat vrea să primească mai mult
Această abordare poate bloca un acord ambițios și poate duce la un buget insuficient.
Concluzie: o miză strategică pentru viitorul Europei
Negocierile pentru bugetul 2028–2034 nu sunt doar tehnice, ci profund strategice:
- fără buget adecvat → UE devine mai slabă
- fără reforme → statele pierd acces la fonduri
- fără consens → blocaj instituțional
Parlamentul European transmite un mesaj clar:
– nu poți cere mai mult de la Uniunea Europeană și, în același timp, să-i reduci resursele. Revenim cu detalii.
