România mai are de primit 6,43 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar aprobarea acestor fonduri este importantă pentru echilibrul bugetar al țării. Ministerul Finanțelor avertizează că sumele cheltuite pentru proiecte ale căror obiective nu vor fi validate de Comisia Europeană vor trebui acoperite din bugetul național. O decizie privind ultima cerere de plată este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
Fondurile europene rămase sunt incluse în calculele bugetare ale Guvernului pentru acest an. O eventuală neîncasare a unei părți din finanțare ar putea pune presiune suplimentară asupra deficitului și asupra resurselor disponibile pentru investiții.
Ministerul Finanțelor a prezentat situația vineri, 16 octombrie, în contextul analizării execuției bugetare și al pregătirii rectificării din 2026.
Câți bani a primit România până acum prin PNRR
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR, reprezentând aproximativ două treimi din valoarea totală a planului. Din această sumă, 8,95 miliarde de euro reprezintă granturi, adică finanțări nerambursabile, iar 4,32 miliarde de euro sunt împrumuturi.
În totalul deja primit sunt incluse și cele 301,2 milioane de euro virate de Comisia Europeană la 9 octombrie 2026, pentru obiective din cererea de plată numărul 3 care fuseseră anterior suspendate. Suma rămasă de încasat este de 6,43 miliarde de euro.
Cererile de plată 5 și 6 însumează 6,43 miliarde de euro
Banii pe care România îi mai așteaptă sunt împărțiți între ultimele două cereri de plată din PNRR. Cererea de plată numărul 5 are o valoare de 2,08 miliarde de euro și se află în evaluarea Comisiei Europene. Cererea de plată numărul 6, ultima din cadrul planului, însumează 4,35 miliarde de euro și a fost transmisă autorităților europene la 30 septembrie 2026.
Potrivit Ministerului Finanțelor, decizia Comisiei Europene privind cererea finală este așteptată până la 20 noiembrie. Încasarea banilor depinde de verificarea și acceptarea țintelor și jaloanelor asumate de România. Prin urmare, cele 6,43 miliarde de euro reprezintă finanțări solicitate sau aflate în evaluare, nu sume a căror plată integrală este deja garantată.
De ce sunt importante fondurile PNRR pentru deficitul bugetar
Bugetul României pentru 2026 a fost construit luând în calcul atragerea finanțărilor europene programate pentru acest an. Statul efectuează plăți pentru proiectele PNRR, iar ulterior recuperează sumele eligibile din granturile aprobate de Comisia Europeană.
Dacă anumite obiective nu sunt validate, cheltuielile corespunzătoare nu mai pot fi recuperate din finanțarea nerambursabilă. În această situație, costurile rămân în sarcina bugetului național.
Ministerul Finanțelor atrage atenția că o asemenea evoluție poate afecta deficitul bugetar, deoarece statul ar trebui să suporte din resurse proprii cheltuieli pentru care anticipase finanțare europeană.
Cheltuielile din granturi au depășit încasările la 30 septembrie
Datele bugetare arată că, până la 30 septembrie 2026, România înregistrase venituri de 22,27 miliarde de lei din granturile PNRR. În aceeași perioadă, plățile efectuate pentru proiectele finanțate din granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei. Diferența dintre plăți și veniturile înregistrate era de aproximativ 4,92 miliarde de lei.
Această diferență nu înseamnă automat că fondurile respective sunt pierdute. Recuperarea lor depinde însă de eligibilitatea cheltuielilor și de aprobarea finanțării europene. Ministerul Finanțelor subliniază că situația trebuie analizată separat pentru granturi și împrumuturi.
Granturile și împrumuturile PNRR au efecte diferite asupra bugetului
Granturile reprezintă fonduri nerambursabile, care pot acoperi cheltuieli eligibile după validarea lor de către Comisia Europeană. Împrumuturile PNRR au un regim diferit. Acestea constituie o sursă de finanțare a deficitului bugetar, nu venituri bugetare care reduc direct deficitul.
Potrivit ministerului, împrumuturile europene pot avea costuri mai avantajoase decât finanțarea obținută de stat de pe piețele financiare. La 30 septembrie, plățile aferente proiectelor finanțate prin împrumuturi PNRR totalizau 15,74 miliarde de lei. Aceste cheltuieli sunt reflectate în deficit indiferent de momentul în care România primește tranșele de împrumut.
Peste 44 de miliarde de lei plătite pentru proiecte PNRR în 2026
Ministerul Finanțelor a prezentat și situația cheltuielilor efectuate de instituțiile centrale până la 14 octombrie 2026. Plățile pentru proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR au însumat 76,57 miliarde de lei. Suma reprezintă 64,6% din bugetul aprobat și actualizat pentru aceste cheltuieli, de 118,61 miliarde de lei.
Din total, proiectele PNRR au atras plăți de 44,63 miliarde de lei, echivalentul unui grad de realizare de 74,2%.
Aceste plăți au fost împărțite astfel:
- 28,71 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din granturi;
- 15,91 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din împrumuturi.
În paralel, plățile din alte fonduri europene nerambursabile au totalizat 31,94 miliarde de lei.
Datele indică nivelul execuției financiare, fără a reprezenta automat o confirmare că toate proiectele au fost finalizate sau că toate cheltuielile au fost validate la nivel european.
Ce se întâmplă cu investițiile PNRR care nu sunt finalizate în 2026
Una dintre problemele analizate de Ministerul Finanțelor este continuarea investițiilor pentru care există contracte și obligații de plată, dar care nu pot fi decontate integral în acest an. Instituția precizează că sumele care nu pot fi plătite până la sfârșitul anului 2026 vor trebui programate în bugetele anilor următori, în limita resurselor disponibile.
Această situație poate influența calendarul financiar al unor investiții publice. Continuarea proiectelor va depinde de obligațiile contractuale, de sursele alternative de finanțare și de spațiul bugetar disponibil. Ministerul nu a prezentat în comunicatul citat o listă a proiectelor care ar putea fi afectate.
Rectificarea bugetară din 2026 depinde și de evaluarea fondurilor europene
Pentru pregătirea rectificării bugetare, Ministerul Finanțelor a solicitat instituțiilor implicate să actualizeze situația proiectelor PNRR. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și ceilalți ordonatori de credite trebuie să transmită informații despre fondurile care mai pot fi încasate, cheltuielile efectuate și obligațiile rămase de plată.
Aceste date vor fi utilizate pentru ajustarea bugetului din 2026 și pentru planificarea cheltuielilor aferente anului 2027. Autoritățile urmăresc astfel corelarea sumelor alocate proiectelor cu finanțările europene disponibile și cu plățile care pot fi realizate efectiv.
Bugetul pentru 2027 va trebui să acopere și obligațiile deja asumate
Pe lângă proiectele PNRR, construcția bugetului pentru anul viitor va trebui să țină cont de cheltuielile permanente ale statului. Printre acestea se numără salariile din sectorul public, asistența socială și dobânzile aferente datoriei publice.
Vor fi luate în calcul și efectele financiare ale legilor care intră în vigoare în 2027, precum și obligațiile pentru investițiile aflate în desfășurare. Ministerul Finanțelor a menționat și angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE, destinat domeniului apărării.
Potrivit instituției, în primele nouă luni din 2026 au fost efectuate plăți de 6,34 miliarde de lei în cadrul acestor angajamente. Toate aceste obligații vor influența resursele disponibile pentru cheltuieli noi în 2027.
Ce urmează pentru România până la 20 noiembrie
Următoarea etapă importantă este evaluarea de către Comisia Europeană a ultimei cereri de plată PNRR. România așteaptă o decizie până la 20 noiembrie 2026 pentru cererea numărul 6, în valoare de 4,35 miliarde de euro. În paralel, cererea numărul 5, de 2,08 miliarde de euro, se află în proces de evaluare.
În total, România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR. Nivelul sumelor aprobate va influența finanțarea investițiilor, rectificarea bugetară din 2026 și planificarea cheltuielilor pentru 2027.
Sursa: agerpres.ro
