Mii de tineri albanezi au ieșit vineri pe străzile capitalei Tirana, în a patra zi a unei campanii de proteste antiguvernamentale care a degenerat în violențe. Manifestanții, în majoritate studenți, cer demisia premierului Edi Rama. Ei acuză corupția, neglijarea sistemului educațional și controversatele proiecte imobiliare de pe litoralul Albaniei. Protestele s-au extins în mai multe orașe. Confruntările cu poliția au provocat distrugeri materiale.
Mișcarea reprezintă o provocare pentru guvernul condus de Edi Rama, aflat la al patrulea mandat. În prezent, acesta este angajat în negocierile pentru aderarea Albaniei la Uniunea Europeană.
Mii de manifestanți pe străzile Tiranei. Geamuri sparte și confruntări cu poliția
Vineri, protestatarii au mărșăluit prin Tirana, iar unii dintre ei au spart geamuri și au distrus semafoare. În fața Ministerului Educației, tineri purtând măști s-au confruntat cu dispozitive ale poliției echipate pentru intervenții împotriva revoltelor.
Violențele au escaladat după incidentele de joi, când manifestanții au spart vitrine. Ei au pătruns într-o bancă și s-au ciocnit cu forțele de ordine. Protestele actuale urmează unei perioade de aproximativ 140 de zile de manifestații în mare parte pașnice. Organizatorii susțin că aceste proteste au fost ignorate de autorități.
„Ne împing la limită”, a declarat pentru Reuters Enea, un protestatar de 19 ani care a refuzat să își dezvăluie numele de familie, de teamă să nu fie arestat.
Mesajul său pentru premierul Rama a fost să demisioneze cât mai repede, înainte ca situația să degenereze și mai mult.
Studenții acuză corupția și lipsa investițiilor în educație
Tinerii care participă la manifestații reclamă corupția din instituțiile statului și lipsa de atenție acordată sistemului de învățământ. O protestatară de 19 ani, care s-a prezentat drept Klea, a explicat că demonstrațiile pașnice nu au produs rezultatele așteptate.
„Am protestat pașnic timp de 140 de zile și nimeni nu ne-a ascultat. Așa că aceasta este singura noastră șansă să fim auziți și să obținem drepturile pe care le merităm”, a declarat ea.
Nemulțumirile reflectă și o problemă mai amplă. Este vorba despre percepția unei părți a tinerei generații că oportunitățile economice și profesionale din Albania sunt limitate.
Proiectul imobiliar asociat cu Jared Kushner, în centrul nemulțumirilor
Unul dintre principalele motive care au declanșat protestele este un proiect de dezvoltare turistică de lux pe litoralul Albaniei. Acest proiect este susținut de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Studenții contestă vânzarea unor terenuri din zone de coastă considerate valoroase din punct de vedere natural. Ei acuză lipsa de transparență a tranzacțiilor. Proiectul a fost deja contestat în instanță.
În iulie, mai mulți localnici au declarat pentru Reuters că terenurile lor ar fi fost vândute în mod nejustificat pentru realizarea dezvoltării imobiliare. Ulterior, Reuters a relatat că persoana care a vândut terenurile era căutată de procurori pentru acuzații de trafic de droguri. Avocatul acesteia a negat acuzațiile.
Reuters precizează că nu a identificat dovezi privind vreo faptă ilegală comisă de Jared Kushner, care nu este implicat direct în disputa dintre localnici și persoana care a vândut terenurile.
Protestele se extind în Lezha, Elbasan, Shkodra și Korça
Manifestațiile nu mai sunt limitate la capitala Tirana. În orașul de coastă Lezha, polițiștii s-au confruntat cu protestatari care au aruncat cu pietre. Potrivit presei locale, demonstrații au avut loc și în Elbasan, Shkodra și Korça. În aceste orașe, unii participanți au spart geamuri și au incendiat containere de gunoi.
În Tirana, mai multe mici afaceri și-au închis temporar spațiile comerciale pentru a evita distrugerile. Pe fațadele unor magazine au fost afișate mesaje de solidaritate cu protestatarii. Acestea erau însoțite de apeluri de a nu deteriora proprietățile comerciale.
Unul dintre mesaje transmitea: „Suntem alături de voi. Nu ne distrugeți afacerile”.
Edi Rama refuză să cedeze în fața violențelor
Premierul Edi Rama a reacționat la escaladarea manifestațiilor printr-un mesaj publicat pe Facebook.
„Nu ne vom pleca în fața violenței”, a declarat șeful guvernului albanez.
Rama a obținut anul trecut un al patrulea mandat, promițând accelerarea integrării europene a țării. Guvernul său urmărește aderarea Albaniei la Uniunea Europeană chiar din 2028.
Valul de proteste pune însă presiune asupra executivului într-o perioadă în care autoritățile încearcă să demonstreze progrese în domeniul statului de drept. De asemenea, acestea urmăresc să arate progrese în combaterea corupției.
Corupția și influența oligarhilor, probleme semnalate de analiști
Analistul politic Afrim Krasniqi consideră că protestele reflectă o criză de încredere a tinerilor în viitorul Albaniei.
„Ei văd că toate resursele țării — politice, economice, totul — sunt în mâinile oligarhilor”, a declarat Krasniqi pentru Reuters.
În ultimii ani, scandalurile de corupție au afectat imaginea Albaniei. Analiștii avertizează că țara este utilizată de rețele infracționale pentru spălarea banilor proveniți din traficul de droguri și arme. Aceasta complică eforturile de integrare europeană.
Cu toate acestea, Albania și Muntenegru se numără printre statele din Balcanii de Vest cele mai avansate în procesul de aderare la UE.
Val de activism studențesc și în alte țări europene
Protestele din Albania se înscriu într-un context mai larg de mobilizare a tinerilor în Europa. În Franța, elevii de liceu au organizat săptămâni de manifestații și blocaje ale unităților de învățământ. Ei cer mai mulți profesori și condiții mai bune în școli. Aceștia reclamă deteriorarea clădirilor și supraaglomerarea sălilor de clasă, despre care spun că afectează calitatea educației.
Deși revendicările diferă de la o țară la alta, mișcările au în comun nemulțumirea față de răspunsul autorităților la problemele care afectează generațiile tinere.
În Albania, continuarea manifestațiilor și extinderea lor în mai multe orașe amplifică presiunea asupra guvernului Edi Rama. În același timp, autoritățile se confruntă cu provocarea de a menține ordinea publică fără a agrava tensiunile sociale.
