Pesimismul economic s-a accentuat puternic în România. Aproape nouă din zece români privesc negativ situația economiei, iar îngrijorările legate de bani domină viața de zi cu zi a familiilor. În același timp, Școala ocupă primul loc în clasamentul încrederii în instituții, în timp ce partidele politice se află la polul opus, potrivit studiului „Consumer Sentiment România”, realizat de MKOR.
87% dintre români sunt pesimiști în privința economiei
Datele cercetării arată o deteriorare semnificativă a sentimentului economic în ultimii trei ani. În 2023, 74% dintre respondenți aveau o perspectivă pesimistă asupra economiei. În 2026, proporția a ajuns la 87%. În același timp, numai 8% dintre români se declară optimiști, față de 16% în urmă cu trei ani.
Nici perspectivele pentru anul următor nu sunt încurajatoare. Ponderea celor cu așteptări negative pentru 2027 a ajuns la 80%, comparativ cu 68% în perioada de referință anterioară.
Românii își evaluează mai prost și situația financiară personală
Pesimismul nu privește doar economia națională. Indicatorii privind situația financiară a gospodăriilor și organizațiile în care lucrează respondenții s-au deteriorat, de asemenea.
Evaluarea situației financiare a gospodăriei a coborât de la -0,58 la -0,86, iar cea referitoare la economia României a scăzut de la -1,16 la -1,27. În cazul organizației în care lucrează respondenții, indicatorul s-a deteriorat de la -0,45 la -0,66.
Datele indică astfel că percepția negativă nu mai este limitată la situația generală a țării, ci se resimte tot mai puternic și la nivel personal.
Școala, instituția în care românii au cea mai mare încredere
Studiul MKOR a analizat și nivelul de încredere în 14 instituții și categorii sociale, folosind o scală de la 1 la 7. Școala ocupă primul loc, cu un scor mediu de 4,7 din 7. Este urmată de companiile private, cu 4,30. Încrederea în ceilalți oameni și cea în sistemul sanitar ajung la câte 4 puncte.
Cu toate acestea, niciuna dintre cele 14 instituții evaluate nu depășește pragul de 5 din 7, ceea ce indică un nivel general moderat sau redus al încrederii.
Partidele politice, la coada clasamentului
La extrema opusă se găsesc partidele politice, cu numai 1,9 puncte din 7, cel mai redus nivel dintre toate instituțiile analizate. Parlamentul și administrația locală au înregistrat, de asemenea, ușoare scăderi.
Justiția a avut una dintre cele mai importante deteriorări ale scorului, de la 3,4 în 2023 la 3,1 în 2026. Biserica a pierdut, la rândul său, teren în clasamentul încrederii.
Sănătatea recuperează încrederea românilor
În sens opus evoluează sistemul sanitar. Scorul său a crescut de la 3,6 la 4 puncte, reprezentând una dintre cele mai importante îmbunătățiri înregistrate în perioada analizată.
Și băncile au câștigat teren într-un ritm apropiat.
În cazul mass-media, schimbarea este foarte redusă. Scorul a trecut de la 3,37 în 2023 la 3,42 în 2026, ceea ce indică o relativă stabilitate a nivelului de încredere.
Cheltuielile de bază, principala problemă pentru familii
Situația financiară domină lista preocupărilor românilor. Pentru 52% dintre respondenți, cheltuielile de bază reprezintă una dintre principalele trei griji ale familiei.
Urmează nivelul salariilor, menționat de 42%, sănătatea fizică – 37%, siguranța locului de muncă – 32% și nivelul taxelor și impozitelor – 31%.
Costurile serviciilor medicale îi preocupă pe 20% dintre participanți, în timp ce îngrijirea copiilor sau a persoanelor vârstnice și sănătatea mintală sunt menționate de câte 16%. Calitatea educației apare între principalele preocupări pentru 15% dintre respondenți.
Astfel, patru dintre primele cinci preocupări ale familiilor au o componentă financiară directă sau indirectă.
Trei sferturi dintre români spun că prețurile au crescut semnificativ
Percepția asupra inflației oferă un alt indiciu privind presiunea resimțită de gospodării. Rata inflației estimată de respondenți a coborât de la 21% la 16% în cei trei ani analizați. Cu toate acestea, 75% dintre români afirmă că prețurile au crescut semnificativ.
Diferența arată că percepția asupra costului vieții nu depinde exclusiv de estimarea ratei inflației, ci și de nivelul efectiv al cheltuielilor suportate de fiecare gospodărie.
Pesimism economic și încredere redusă în instituții
Rezultatele conturează două tendințe importante: deteriorarea percepției asupra economiei și un nivel relativ scăzut al încrederii în multe dintre instituțiile evaluate.
În acest peisaj, Școala se detașează ca instituția cu cel mai bun scor de încredere, în timp ce partidele politice rămân la baza clasamentului.
Studiul „Consumer Sentiment România” analizează perioada dintre trimestrul al treilea din 2023 și trimestrul al treilea din 2026. Cercetările trimestriale au avut eșantioane cuprinse între 1.000 și 2.486 de respondenți, rezultatele fiind ponderate. Marja de eroare indicată este de ±3,1%.
Sursa: agerpres.ro
