Cum folosesc oamenii inteligența artificială în 2026: AI devine terapeut, coleg de muncă și partener de decizii
La mai bine de trei ani de la explozia inteligenței artificiale generative, modul în care oamenii folosesc aceste tehnologii s-a schimbat radical. AI nu mai este utilizată doar pentru scrierea de texte sau generarea de imagini, ci a devenit un instrument pentru luarea deciziilor, sprijin emoțional, organizarea vieții personale și automatizarea muncii.
Aceste concluzii reies din studiul „AI in the Wild 2026”, realizat de cercetătorii Marc Zao-Sanders și Sara Biuk, care a analizat peste 12.600 de exemple reale de utilizare a inteligenței artificiale, colectate din aproape 50.000 de postări și discuții publicate pe Reddit, Quora, LinkedIn, TikTok, YouTube și alte platforme online.
AI este folosită tot mai des pentru sprijin emoțional
Pentru al doilea an consecutiv, terapia și compania virtuală ocupă primul loc în clasamentul utilizărilor AI.
Tot mai multe persoane folosesc chatbot-uri precum ChatGPT pentru a-și exprima emoțiile, pentru a primi sfaturi privind relațiile personale sau pentru a face față anxietății și stresului.
Studiul arată că aproximativ 11% dintre cazurile analizate au avut legătură cu sprijinul emoțional, dublu față de anul precedent.
Mulți utilizatori ajung să ofere chatbot-urilor nume, să le atribuie personalitate sau chiar gen și descriu interacțiunea cu acestea ca pe o relație apropiată. În unele cazuri, pierderea istoricului conversațiilor sau actualizarea modelului AI a fost resimțită ca pierderea unui prieten.
Specialiștii avertizează însă că modelele AI nu pot înlocui psihologii sau psihiatrii și că dependența emoțională de acestea poate avea consecințe serioase.
AI începe să gândească în locul oamenilor
Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării este apariția fenomenului numit „thinkslop”, un termen folosit pentru a descrie tendința oamenilor de a delega inteligenței artificiale procesele de gândire.
Autorii avertizează că mulți utilizatori nu mai folosesc AI doar pentru a accelera anumite activități, ci îi cer să:
- ia decizii;
- organizeze viața personală;
- scrie e-mailuri;
- genereze idei;
- ofere sfaturi privind relațiile;
- rezolve probleme complexe.
Potrivit cercetătorilor, acest obicei poate reduce capacitatea oamenilor de a gândi critic și de a-și dezvolta propriile idei.
De ce este periculos „thinkslop”
Raportul identifică mai multe riscuri ale utilizării excesive a AI:
- oamenii nu își mai clarifică propriile intenții înainte de a cere ajutorul AI;
- ajung să externalizeze procesul de gândire;
- scriu tot mai puțin singuri;
- dezvoltă impresia falsă că propriile idei sunt mai bune doar pentru că AI le validează.
Autorii avertizează că modelele conversaționale sunt concepute pentru a menține utilizatorul implicat și tind să ofere feedback pozitiv, ceea ce poate crea o falsă senzație de competență.
În schimb, cercetătorii recomandă folosirea AI ca instrument critic, capabil să pună întrebări, să ofere contraargumente și să testeze soliditatea unei idei, nu ca înlocuitor al procesului de gândire.
Inteligența artificială devine coleg de serviciu
La locul de muncă, AI este utilizată din ce în ce mai mult pentru creșterea productivității.
Printre cele mai frecvente utilizări se numără:
- redactarea primelor versiuni ale documentelor;
- rezumarea ședințelor;
- analizarea datelor;
- redactarea e-mailurilor;
- pregătirea prezentărilor;
- consilierea în carieră;
- automatizarea activităților repetitive.
Un fenomen aflat în plină expansiune este folosirea agenților AI autonomi, care nu doar oferă recomandări, ci execută efectiv sarcini precum organizarea calendarului, procesarea notițelor sau gestionarea unor fluxuri de lucru.
Tot mai popular a devenit și „vibe coding”, dezvoltarea de programe informatice prin descrierea în limbaj natural a ceea ce utilizatorul dorește, fără a scrie manual cod.
Utilizarea ascunsă a AI în companii
Raportul evidențiază și fenomenul numit „shadow AI”, adică folosirea inteligenței artificiale fără știrea angajatorului.
Mulți angajați afirmă că își dublează productivitatea cu ajutorul AI, dar evită să recunoască acest lucru de teamă că vor încălca politicile interne sau că vor fi acuzați că „trișează”.
Unii susțin chiar că și-au automatizat o parte importantă din atribuțiile zilnice, folosind timpul economisit pentru alte proiecte.
Beneficiile sunt încă mai degrabă incrementale
Deși companiile investesc masiv în inteligență artificială, cercetarea arată că majoritatea organizațiilor folosesc AI pentru îmbunătățirea proceselor existente, nu pentru transformări radicale.
Cele mai vizibile beneficii sunt:
- reducerea timpului de lucru;
- automatizarea sarcinilor repetitive;
- reducerea costurilor;
- personalizarea campaniilor de marketing;
- îmbunătățirea comunicării interne.
Exemplele de transformări majore ale modelelor de afaceri rămân încă puține și sunt întâlnite mai ales în companii mici și startup-uri.
AI schimbă relația oamenilor cu tehnologia
Concluzia autorilor este că inteligența artificială devine tot mai prezentă atât în viața profesională, cât și în cea personală.
Oamenii folosesc AI pentru a lua decizii, pentru a-și organiza activitățile, pentru sprijin emoțional și pentru automatizarea muncii. În același timp, cercetătorii avertizează că utilizarea excesivă poate reduce autonomia intelectuală și capacitatea de a gândi independent.
Provocarea următorilor ani va fi găsirea unui echilibru între avantajele oferite de AI și păstrarea responsabilității umane în luarea deciziilor și în procesul de creație.
