Deficitul de kerosen la nivelul Uniunii Europene, pe fondul dependenței de importuri și al dezechilibrelor din lanțul de aprovizionare, deschide o oportunitate strategică pentru România de a deveni un jucător regional important în securitatea energetică a Europei.
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, prin președintele Dumitru Chisăliță, România ar putea contribui semnificativ la reducerea deficitului de combustibil de aviație din Uniunea Europeană, dacă își valorifică infrastructura de rafinare și poziția geografică.
„Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greșit. România poate face ceva valoros”, a subliniat acesta.
Europa, vulnerabilă pe segmentul de kerosen
Analiza atrage atenția că Uniunea Europeană se confruntă mai degrabă cu un deficit de produse rafinate, în special kerosen pentru aviație, decât cu o lipsă de țiței. O mare parte din importuri provine din zone sensibile geopolitic, ceea ce amplifică riscurile de aprovizionare.
În acest context, orice perturbare a rutelor energetice majore, inclusiv în regiuni precum Strâmtoarea Ormuz, poate genera efecte în lanț asupra transportului aerian și asupra prețurilor la nivel global.
România, poziționare strategică posibilă
Conform aceleiași analize, România dispune de mai multe avantaje structurale care ar putea fi valorificate într-o strategie energetică europeană:
- capacități de rafinare de aproximativ 12–13 milioane tone anual
- producție de țiței de circa 2,76 milioane tone pe an
- acces la surse alternative de țiței (Kazahstan, Azerbaidjan, Libia)
- poziție geografică strategică la Marea Neagră
Pe baza acestor date, România ar putea produce între 1,4 și 1,9 milioane tone de kerosen anual, contribuind cu aproximativ 1,5–2% la consumul Uniunii Europene. Deși procentul pare redus, experții susțin că în situații de criză energetică regională, aceste volume pot deveni esențiale pentru stabilitatea aprovizionării.
O oportunitate de poziționare europeană
Specialiștii consideră că România ar putea deveni un „nod energetic regional” pentru Europa de Sud-Est, în special datorită accesului la rute alternative de aprovizionare și a capacității de rafinare existente.
„În energie, cine stabilizează periferia negociază în centru”, arată analiza, subliniind că rolul României în arhitectura energetică europeană ar putea crește semnificativ dacă ar exista o strategie coerentă de valorificare a acestor resurse.
Deficitul european: între producție și importuri
Datele prezentate indică un consum anual de aproximativ 80 milioane tone de kerosen la nivelul UE, cu o dependență de importuri estimată între 30% și 50%. O parte importantă a acestor importuri provine din regiunea Golfului, ceea ce amplifică vulnerabilitatea lanțului de aprovizionare.
Miza strategică: combustibilul de aviație
Pe fondul acestor dezechilibre, kerosenul devine un produs critic pentru mobilitatea europeană, iar lipsa acestuia poate afecta direct industria aviatică, costurile de transport și stabilitatea economică.
În paralel, investițiile în combustibili sustenabili de aviație (SAF) ar putea transforma sectorul energetic într-unul dintre cele mai importante domenii strategice ale următorilor ani.
Concluzie
România are capacitatea tehnică și pozițională de a deveni un furnizor regional important de kerosen pentru Uniunea Europeană. Totuși, experții avertizează că transformarea acestei oportunități într-un avantaj real depinde de existența unei strategii coerente la nivel național și european.
În lipsa acesteia, România riscă, din nou, să rămână un actor secundar într-un sector strategic în plină transformare, deși potențialul său ar putea contribui semnificativ la securitatea energetică a regiunii.
