Președintele, Nicușor Dan, a anunțat miercuri, după ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că a fost analizată solicitarea Statele Unite privind dislocarea unor forțe și echipamente militare americane pe teritoriul României.
Printre acestea se numără avioane-cisternă pentru realimentare în aer și echipamente de comunicații satelitare. Acestea ar putea fi desfășurate dacă Parlamentul României aprobă solicitarea în cursul zilei de miercuri.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, echipamentele ar urma să fie dislocate în baze militare strategice din România.
Bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, vizate pentru dislocare
Potrivit unor surse, forțele și echipamentele americane ar putea fi desfășurate la:
- Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța
- Baza Aeriană Câmpia Turzii din județul Cluj
Odată cu echipamentele ar urma să ajungă și aproximativ 400-500 de militari americani, necesari pentru operarea și mentenanța sistemelor. Potrivit acelorași surse, dislocarea ar urma să fie aprobată pentru o perioadă inițială de 90 de zile. Dacă misiunea va fi prelungită, procedura ar trebui reluată și analizată din nou în cadrul CSAT.
Nicușor Dan: „Echipamentele sunt defensive. Românii nu au motive de îngrijorare”
Președintele României a subliniat că echipamentele militare americane au caracter strict defensiv. De asemenea, a precizat că acestea vor fi desfășurate doar în baza parteneriatului strategic dintre România și SUA.
„Punctul al treilea a fost dislocarea unor forțe și echipamente ale SUA în România, printre care avioane de realimentare și echipamente de comunicații satelitare. Subliniez că sunt echipamente defensive. Ele vor fi dislocate, în măsura în care Parlamentul aprobă, în baza parteneriatului nostru cu SUA. Este vorba despre echipamente care sporesc securitatea României. Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este sigură.”
Decizia finală privind dislocarea forțelor străine pe teritoriul României trebuie să respecte procedurile instituționale. Acestea includ avizul CSAT și aprobarea Parlamentului.
Situația din Orientul Mijlociu, analizată în CSAT
În cadrul ședinței CSAT au fost analizate și evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu, precum și impactul acestuia asupra României.
„Am discutat despre situația din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivă militară, cu previziuni pe termen scurt, mediu și lung. Am discutat despre situația românilor din zonă, care este una dintre preocupările importante: 5.700 de oameni au revenit din zona de conflict. Am discutat și despre partea politică a conflictului. România încearcă, prin mijloace diplomatice, să contribuie la oprirea acestui conflict, care afectează inclusiv economia noastră.”
De asemenea, președintele a apreciat intervenția autorităților române pentru evacuarea cetățenilor aflați în zonele de conflict.
„Am discutat despre situația românilor din zonă, am avut o expunere a doamnei ministru de externe (…) este una dintre preocupările importante”.
Avioane-cisternă și militari americani în România
Solicitarea inițială a Statelor Unite prevede trimiterea a două avioane-cisternă pentru realimentarea în aer a aeronavelor militare. De asemenea, prevede și 100-300 de militari americani care să asigure paza și mentenanța acestora.
Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu este una dintre cele mai importante facilități militare din regiune. Aceasta este utilizată frecvent de forțele americane și de NATO.
În prezent, aproximativ 1.000 de militari americani sunt deja dislocați în România. Ei se află în baze militare precum Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Baza Militară Deveselu.
Impactul economic al războiului: creșterea prețului petrolului
Pe agenda reuniunii CSAT s-a aflat și impactul economic al conflictului din Orientul Mijlociu. Mai ales în ceea ce privește evoluția prețului petrolului.
„Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, în special creșterea prețului petrolului pe piața internațională. Am discutat cu ministrul Energiei și cu ministrul Finanțelor despre diverse scenarii și despre care va fi reacția statului român în raport cu aceste scenarii.”
Autoritățile analizează mai multe scenarii pentru a limita efectele economice asupra României.
