
România analizează solicitarea SUA de a folosi baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru operațiuni legate de Iran
BUCUREȘTI, 11 martie (Reuters) – Președintele Nicușor Dan, a convocat miercuri Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a analiza dacă va permite avioanelor militare americane să utilizeze baze aeriene din România pentru operațiuni de sprijin legate de conflictul cu Iranul. Această informație a fost confirmată de surse politice.
CSAT discută impactul războiului din Orientul Mijlociu
Consiliul de apărare al României, format din principalii lideri politici și militari ai țării, se reunește pentru prima dată în acest an. Scopul întâlnirii este de a analiza:
- consecințele de securitate ale conflictului din Orientul Mijlociu;
- impactul asupra pieței energetice din România;
- posibila desfășurare temporară de capacități militare pe teritoriul românesc.
Potrivit unor surse politice, această desfășurare ar avea legătură cu o solicitare a Statelor Unite de a utiliza baza aeriană Mihail Kogălniceanu.
Unele state europene oferă deja sprijin militar
În contextul tensiunilor din regiune, mai multe state europene au luat măsuri militare.
Țări precum Franța, Grecia și Italia au trimis nave de război în apropierea Ciprului, după ce drone fabricate în Iran au lovit o bază militară britanică de pe insulă. În plus, alte state europene permit utilizarea bazelor lor militare pentru operațiuni aliate.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Aproximativ 1.000 de militari americani rămân în România
Statele Unite au retras anul trecut aproximativ 1.000 de soldați americani de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Acest lucru s-a întâmplat în contextul reorientării strategice către securitatea frontierelor proprii și regiunea Indo-Pacific.
Cu toate acestea, alți aproximativ 1.000 de militari americani sunt încă staționați în România.
În total, prezența militară aliată permanentă în România este de aproximativ 3.500 de militari NATO, inclusiv soldați americani.
Context regional tensionat la Marea Neagră
România are o graniță terestră de aproximativ 650 km cu Ucraina. De asemenea, conflictul din regiune a generat riscuri suplimentare de securitate.
Drone rusești au traversat în trecut spațiul aerian din apropierea graniței în timp ce se îndreptau spre Kiev. În plus, minele maritime din Marea Neagră continuă să afecteze rutele comerciale și energetice din zonă.






