Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre o schimbare profundă de mentalitate în rândul liderilor europeni la Conferința de Securitate de la München:
„Au fost depășite anumite limite care nu mai pot fi întoarse.”
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și insistențele sale privind anexarea Groenlandei au amplificat îndoielile Europei legate de angajamentul SUA față de securitatea continentului.
Relațiile transatlantice, tot mai tensionate
Legăturile dintre Europa și Statele Unite s-au deteriorat în ultimul an, iar pozițiile Washingtonului au alimentat temeri privind viitorul alianței.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a încercat să ofere reasigurări limitate, afirmând că SUA doresc să colaboreze cu Europa. Totuși, el nu a menționat:
- NATO,
- Rusia,
- războiul din Ucraina,
subiecte-cheie unde diferențele de viziune sunt tot mai mari.
Europa accelerează consolidarea apărării proprii
Pe fondul războiului din Ucraina și al percepției unei amenințări crescânde din partea Moscovei, liderii europeni au declarat că vor:
- investi mai mult în apărare,
- reduce dependența de SUA,
- consolida capacitățile militare proprii.
Administrația Trump susține, la rândul său, că Europa ar trebui să preia responsabilitatea principală pentru apărarea convențională, în timp ce SUA ar menține „umbrela nucleară”.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
„Pilonul european” în cadrul NATO
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, au promis să consolideze un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO.
Merz a declarat:
„Este corect să ne întărim capacitatea de apărare, atâta timp cât nu ne putem garanta singuri securitatea.”
De asemenea, el a confirmat discuții cu Macron privind o posibilă descurajare nucleară europeană.
Franța, singura putere nucleară independentă din UE
Franța rămâne singura țară din Uniunea Europeană cu un arsenal nuclear complet independent. Sistemul nuclear britanic Trident este realizat și întreținut cu sprijin american.
Acest fapt alimentează dezbaterea privind autonomia strategică europeană.
Vor urma faptele declarațiilor?
Principala întrebare este dacă liderii europeni vor putea transforma promisiunile în acțiuni concrete:
- achiziționarea de armament modern,
- dezvoltarea de rachete cu rază lungă,
- coordonare industrială militară.
În 2024, statele NATO au convenit să crească bugetele de apărare la:
- 3,5% din PIB pentru apărare de bază,
- încă 1,5% pentru securitate conexă.
Cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% față de perioada de dinaintea războiului din Ucraina.
Proiecte comune pentru armament european
Mai multe state europene cooperează pentru dezvoltarea de sisteme militare avansate.
Miniștri ai apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat un acord pentru proiectul ELSA, privind rachete cu rază lungă.
De asemenea, sunt dezvoltate inițiative comune pentru:
- apărare antirachetă,
- muniții aeriene,
- sisteme balistice.
Dispute și blocaje în proiectele majore
Unele proiecte strategice întâmpină dificultăți. Programul de avion de luptă FCAS, realizat de Franța, Germania și Spania, este blocat din cauza disputelor privind împărțirea muncii.
Există și controverse legate de:
- „Buy European” (cumpără european),
- deschiderea către firme din afara UE.
Franța susține restricții stricte, în timp ce Germania și Olanda preferă o abordare mai deschisă.
Avertismentul lui Zelenski
În acest context, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, a atras atenția asupra realității războiului modern.
„Armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească”, a spus el.
Doar în ultima lună, Ucraina a fost atacată cu peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
Concluzie
Europa încearcă să-și redefinească strategia de securitate într-un context marcat de incertitudine privind sprijinul SUA. Deși liderii promovează autonomia militară și un pilon european mai puternic în NATO, succesul va depinde de capacitatea de a depăși rivalitățile interne și de a transforma promisiunile în investiții reale.
