Peste 4.000 de studenți și medici rezidenți au vorbit deschis, într-un studiu național, despre frică, lipsa de respect și tentația plecării din țară. Rezultatul: România nu pierde doar „creiere”, ci pierde încredere.
Cine stă în spatele studiului „Respect pentru tinerii medici”
Studiul „BRAIN DRAIN în sistemul medical. Ce spun medicii tineri despre viitorul profesiei în România” a fost realizat în noiembrie 2025, la inițiativa deputatului dr. Andrei Baciu – medic care a plecat să profeseze în străinătate și s-a întors în țară pentru a se implica în schimbarea sistemului.
Cercetarea a fost derulată cu sprijinul marilor universități de medicină din România (București, Cluj-Napoca, Iași, Târgu Mureș, Timișoara, Craiova) și al organizațiilor studențești de profil, printr-un chestionar anonim adresat:
- studenților la medicină (N = 2.910)
- medicilor rezidenți (N = 1.366)
Scopul declarat: să înțeleagă de ce pleacă tinerii medici, ce nu funcționează și ce i-ar putea convinge să rămână, pentru a fundamenta viitoare propuneri legislative și măsuri de politică publică.
Trei cifre care ar trebui să zdruncine orice decident
Autorii studiului sintetizează trei concluzii majore, greu de ignorat:
- Peste 80% dintre studenți și rezidenți se tem să refuze gărzi neplătite.
- 75% dintre studenții care vor să plece nu cred că pot avea o carieră satisfăcătoare în România.
- Aproape jumătate dintre rezidenți nu au încredere în calitatea pregătirii medicale.
Aceste trei cifre desenează un tablou clar:
nu este vorba doar despre salarii sau infrastructură, ci mai ales despre frică, lipsă de încredere și percepția unui viitor profesional blocat.
Calitatea vieții și „zona gri” a indecișilor
Studiul arată că atât studenții, cât și rezidenții nu văd România în alb și negru.
- Mulți respondenți evaluează calitatea vieții drept „așa și așa”.
- În rândul rezidenților, categoria celor indeciși în privința plecării este foarte numeroasă: ei nu spun un „da” clar nici rămânerii, nici plecării.
Această zonă neutră este, de fapt, cea mai vulnerabilă: în funcție de deciziile politice și de semnalele din sistem, acești tineri pot fi convinși fie să rămână, fie să plece.
Pregătirea medicală, practica reală și respectul în stagii
La nivel profesional, studiul corelează mai multe variabile cu intenția de plecare:
1. Neîncrederea în pregătirea medicală
- Printre studenți, cei care nu au încredere în pregătirea medicală din România manifestă o intenție de plecare mult mai mare. Aproximativ 30% dintre cei care vor să plece în următorii 10 ani consideră că formarea actuală nu este suficientă pentru o carieră solidă.
- La rezidenți, jumătate dintre cei care intenționează să plece nu au încredere în calitatea pregătirii, în timp ce aproape 40% dintre cei care vor să rămână declară că au încredere în formarea lor.
Cu alte cuvinte, încrederea în pregătire devine un factor major de retenție, mai ales după intrarea în rezidențiat.
2. Lipsa oportunităților de practică reală
- Aproximativ 57% dintre studenții care intenționează să plece consideră că nu au suficiente oportunități de practică reală: contact direct cu pacienții, exercițiu tehnic, expunere la cazuri complexe.
- Situația este similară la rezidenți: circa 55% dintre cei care vor să plece evaluează oportunitățile de practică drept insuficiente.
Astfel, sistemul nu pierde doar din cauza salariilor, ci și pentru că tinerii simt că nu se pot forma profesional la standardele la care aspiră.
3. Sprijin și respect în stagiile de practică
- Printre studenții care vor să plece, în medie aproximativ jumătate nu se simt sprijiniți și respectați în practica din spitale.
Experiența de zi cu zi – felul în care sunt tratați de medici, asistente, personalul senior – devine astfel un predictor al intenției de migrație, nu doar un detaliu de atmosferă.
Frica de a refuza gărzi neplătite – un simptom grav al presiunilor informale
Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă: peste 8 din 10 studenți și rezidenți spun că le este frică de repercusiuni dacă refuză gărzi neplătite.
- La studenți, fenomenul este mai accentuat în grupa 25–29 de ani.
- La rezidenți, tendința este similară, mai ales între 25 și 29 de ani, urmați de cei de 30–35 de ani.
Această teamă este un indicator direct al presiunilor informale din sistem:
dacă tinerii intră în profesie cu ideea că „trebuie să taci și să accepți abuzuri”, atunci mesajul implicit este că sistemul valorează mai mult obediența decât competența.
Ce i-ar convinge pe tineri să rămână în România
Atât studenții, cât și rezidenții, indiferent de vârstă, indică în mod constant aceleași trei condiții esențiale care i-ar putea convinge să rămână:
- Creșterea veniturilor
- Condiții moderne de muncă
- Mai puțină corupție
Pentru rezidenți, pe măsură ce avansează în vârstă, condițiile de muncă moderne și combaterea corupției ajung uneori chiar înaintea salariului, ceea ce arată o maturizare a așteptărilor: tinerii nu cer doar bani mai mulți, ci predictibilitate, integritate și respect profesional.
Magneții din străinătate: ce îi atrage pe tinerii medici în alte sisteme
La întrebarea „Ce aspecte din alte sisteme medicale te atrag cel mai mult?”, răspunsurile sunt surprinzător de coerente în toate categoriile de vârstă:
- Salarii mai mari
- Infrastructură modernă
- Respect profesional
- Plus, în plan secund: echilibru viață personală–profesională, colaborare interdisciplinară, digitalizare.
Pentru rezidenții peste 30 de ani, respectul profesional urcă pe primul loc, uneori chiar înaintea salariului, semn că, odată ce nivelul de trai devine suportabil, modul în care ești tratat în sistem cântărește mai mult decât suma trecută pe fluturașul de salariu.
Familia, mobilitățile internaționale și dilema rămânerii
Studiul mai arată câteva nuanțe importante:
- Familia este un factor major de retenție.
- Aproape 63% dintre studenții care vor să rămână declară că familia influențează decisiv decizia lor.
- În rândul rezidenților care vor să rămână, procentul urcă la aproape 79%.
- Experiențele internaționale (Erasmus, internshipuri) cresc atât șansele de plecare, cât și pe cele de rămânere:
- Majoritatea celor care nu vor să plece nu au avut mobilități internaționale.
- Dintre cei care iau în calcul plecarea, o proporție importantă a avut deja contact cu alte sisteme medicale.
Cu alte cuvinte, cine vede cum funcționează alt sistem își dezvoltă criterii mai exigente – iar decizia finală depinde de cât de repede și serios reacționează statul român.
Ruralul și orașele mici: ce preț are mutarea
În privința mutării în mediul rural sau urban mic, tinerii medici sunt clari:
- Studenții (căsătoriți sau nu) pun pe primul loc:
- salariul semnificativ mai mare
- condiții moderne de muncă
- posibilitatea de avansare profesională.
- Rezidenții căsătoriți cer:
- condiții moderne de lucru
- sprijin pentru familie (școli, grădinițe, job pentru partener)
- salariu semnificativ mai mare.
Apare clar o idee: fără investiții reale în infrastructură, educație și servicii pentru familie, discursul despre „trimis medici în rural” rămâne pur teoretic.
Mesajul de fond al studiului: nu mai putem cere sacrificii infinite generațiilor tinere
Concluziile calitative ale studiului adună, în câteva cuvinte-cheie, ce cer tinerii medici pentru a rămâne:
- Gărzi plătite și recunoscute în vechime
- Creșterea salariilor
- Echilibru viață profesională–personală (program decent)
- Digitalizare și reducerea birocrației
- Eliminarea corupției
- Respect din partea medicilor cu experiență și pensionarea celor care blochează sistemul
- Infrastructură modernă
- O pregătire medicală bine făcută și practică reală
- Încrederea că își pot construi o carieră satisfăcătoare în România
Studiul recunoaște explicit și limitele sale: descrie tendințe și percepții la momentul aplicării, nu verdicte definitive pentru toată populația de medici. Intențiile pot evolua în timp, mai ales dacă apar schimbări reale în sistem.
Dar mesajul central este clar:
dacă România vrea să oprească exodul medicilor, trebuie să trateze respectul, pregătirea profesională și integritatea la fel de serios ca salariile și infrastructura.
Concluzie: „Respect pentru tinerii medici” trebuie să devină politică publică, nu doar titlu de studiu
Exodul medicilor nu este doar o problemă de resurse umane, ci o criză de încredere între generații:
- tinerii nu mai cred că sistemul le oferă șanse corecte;
- sistemul încă se sprijină, în multe locuri, pe frică, presiune informală și gărzi neplătite;
- decidenții cer loialitate, dar oferă prea rar predictibilitate și respect.
Dacă cifrele din acest studiu vor fi tratate doar ca „încă un raport”, pierdem nu doar medici, ci o întreagă generație de profesioniști care ar fi putut reconstrui sistemul medical românesc din interior.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
