AUTOR: DORU DIMA
Într-o societate în continuă schimbare, tehnologia evoluează rapid. Cerințele pieței muncii se modifică constant. Bacalaureatul nu mai pare să fie un examen relevant pentru tinerii din România. De la stresul psihologic și emoțional pe care îl provoacă, nu reflectă competențele cerute în lumea profesională. Bacalaureatul devine o barieră care adesea nu ajută elevii să-și demonstreze adevăratele abilități. Este timpul să reconsiderăm acest examen ca un criteriu unic de validare a competențelor. Ar trebui să căutăm soluții mai eficiente și adaptate nevoilor tinerelor generații.
Stresul și impactul emoțional asupra elevilor
Bacalaureatul provoacă un nivel ridicat de stres în rândul tinerilor, agravat de presiunea părinților. Aceasta nu este doar o percepție generală, ci o realitate trăită de mulți dintre elevi. În timpul examenului, elevii se confruntă cu emoții puternice care, uneori, îi împiedică să performeze la cel mai înalt nivel. Nu este o noutate că unii elevi nu reușesc să își exprime adevăratul potențial din cauza presiunii psihologice la care sunt supuși. De asemenea, părinții implicați activ în învățarea copilului pierd din concentrare la muncă. Aceasta contribuie astfel la scăderea producțivității organizațiilor. Această situație poate chiar crea conflicte organizaționale care nu-și au rostul.
Potrivit unor cercetări, un procent semnificativ dintre elevi pierd Bacalaureatul din cauza unor probleme emoționale. Acestea includ anxietatea extremă și atacurile de panică, care apar adesea în zilele examenului. Conform cercetărilor realizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), tinerii se confruntă cu o presiune semnificativă înainte și în timpul examenelor. Aceasta duce la creșterea nivelului de stres și anxietate. Într-un studiu din 2016, aprox. 40% dintre studenții din diverse țări au raportat un nivel crescut de anxietate legat de examenele academice. Unii dintre aceștia au descris simptome precum insomnie, atacuri de panică și dificultăți de concentrare. Unii pot chiar să se simtă paralizați de stres și să nu poată scrie un răspuns coerent, deși au cunoștințele necesare. Există o proporție considerabilă de elevi care, din cauza emoțiilor intense, nu se prezintă la examen sau aleg să abandoneze în mijlocul acestuia.
Mai mult decât atât, sunt elevi care se îmbolnăvesc înainte sau în timpul examenului, iar aceasta le afectează semnificativ performanța. Răcelile, gripa sau afecțiuni mai grave pot fi obstacole reale în fața unui examen care ar trebui să valideze cunoștințele și abilitățile elevilor. Acest examen nu ar trebui să ia în considerare starea lor fizică sau emoțională.
Abandonul școlar și lipsa de încredere în sistemul educațional
Un alt aspect important este rata mare de abandon școlar în România. Conform statisticilor, aproximativ 30% dintre elevii din România nu ajung să susțină examenul de Bacalaureat. Acest lucru este cauzat de multipli factori: lipsa de motivație, dificultăți financiare și presiunea psihologică enormă pe care examenul o pune asupra tinerilor.
Multe dintre materiile pe care tinerii sunt obligați să le învețe nu au legătură cu interesele lor și nu le sunt utile pe termen lung. Aceasta devine o sursă majoră de demotivare. Bacalaureatul devine o povară pentru unii, determinându-i să o evite. Unii aleg să abandoneze școala sau să renunțe la visurile de a urma o carieră academică.
Conform unui raport din 2020 al Asociației Psihologilor din Marea Britanie, tinerii care se confruntă cu presiuni familiale și sociale suplimentare (de exemplu, așteptările părinților, presiunea grupului) sunt mult mai predispuși să dezvolte probleme emoționale, inclusiv anxietate și depresie, care le pot afecta performanța academică. Aceste cercetări subliniază importanța unui sistem educațional care să nu se concentreze exclusiv pe rezultate și performanță, ci și pe bunăstarea psihologică a elevilor.
Este, de asemenea, important de menționat că unii elevi care nu susțin examenul de Bacalaureat aleg să nu urmeze cariere directe. Aceștia ar putea avea căi în domenii tehnice, antreprenoriale sau altele ce necesită o diplomă de Bacalaureat. Deși acești tineri pot fi extrem de talentați, Bacalaureatul le închide ușile către viitor, în loc să le ofere oportunități.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Bacalaureatul nu reflectă competențele necesare pe piața muncii
O problemă majoră este că Bacalaureatul nu reflectă realitățile pieței muncii. Firmele se concentrează pe abilități practice și experiența relevantă, nu pe obținerea Bacalaureatului. Acest examen accentuează memorarea cunoștințelor teoretice, în timp ce cele mai multe locuri de muncă solicită abilități practice.
De exemplu, în domenii precum tehnologia informației, marketingul digital sau chiar în industriile creative nu este necesar Bacalaureatul. Tinerii pot obține un loc de muncă pe baza portofoliilor, abilităților de lucru și experienței dobândite. Dacă un tânăr vrea să urmeze o carieră în IT, acesta poate să învețe și să aplice tehnici moderne de programare fără Bacalaureat. Dacă are cunoștințele cerute de angajatori, nu va fi întrebat despre examenul de Bacalaureat.
De asemenea, în comerț sau servicii, mulți tineri care au învățat meserii specifice într-un liceu de profil nu vor avea nevoie de Bacalaureat pentru a obține un loc de muncă. Bacalaureatul se dovedește a fi o piedică inutilă pentru tinerii care urmează o carieră directă, fără un examen nefolositor. Universitățile sau școlile profesionale pot să își selecteze viitorii studenți prin examene complexe sau teste aptitudinale.
Alege-ți cariera potrivită: https://via-consiliere.ro/
Examinarea pe baza traiectoriei profesionale alese
În loc ca toți tinerii să susțină un examen generalizat, ar fi mai bine să aibă posibilitatea de a susține examene care reflectă domeniul de interes ales. După absolvirea liceului, un elev care dorește să urmeze o carieră în domeniul tehnic ar putea susține examene bazate pe competențe tehnice. Aceste ar reflecta ceea ce a învățat, fiind elaborate de școli tehnice. Un elev care vrea să urmeze o carieră în artă ar putea să își valideze abilitățile prin evaluare bazată pe portofolii, performanțe sau proiecte. Așa, examenul ar fi mai relevant, mai adaptat nevoilor tinerilor și ar putea fi dat pe parcursul liceal.
Aceasta nu doar că ar încuraja elevii să își urmeze pasiunile, dar ar asigura și o mai bună integrare a lor pe piața muncii. Oferindu-le o certificare relevantă, această ar reflecta cu adevărat competențele lor.
Liceul ca fundament pentru dezvoltarea profesională
Este clar că cei patru ani de liceu sunt suficienți pentru a le oferi elevilor pregătirea de care au nevoie. Aceasta îi ajută să facă față provocărilor vieții profesionale. Dacă un tânăr dorește să continue studiile superioare, să aibă posibilitatea de a susține un examen specific acestui domeniu. Astfel, alegerea tipului de evaluare se aliniază cu interesul și pregătirea sa. Aceasta ar crea un sistem educațional mai flexibil și mai personalizat. În acest fel, ar răspunde mai bine nevoilor și aspirațiilor tinerilor.
Ce ne facem cu profesorii care se opun?
În sistemul educațional actual din România, majoritatea abordărilor și reformelor par să se concentreze mai mult pe adaptarea la nevoile și așteptările cadrelor didactice. Acest aspect vine în detrimentul pregătirii elevilor pentru provocările și oportunitățile pieței muncii în continuă schimbare. Profesorii sunt, desigur, o piesă esențială a procesului educațional. Totuși, multe dintre inițiativele educaționale actuale se concentrează pe formarea și sprijinirea cadrelor didactice pentru a respecta un curriculum standardizat. Mai mult, asigură un cadru didactic eficient în fața claselor mari și în fața presiunii de a obține performanțe academice.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Cu toate acestea, acest sistem, care pune un accent puternic pe instruirea profesorilor, fără o evaluare complexă a acestora, și pe îmbunătățirea metodelor de predare tradiționale, pare să neglijeze, într-o măsură considerabilă, realitățile dinamicii pieței muncii. De asemenea, ignoră necesitatea ca elevii să fie pregătiți pentru noile meserii care vor apărea în următorii ani. Într-o eră a tehnologiilor avansate, unde România se află pe ultimul loc în UE la digitalizarea activităților, educația ar trebui să se concentreze mult mai mult pe dezvoltarea abilităților practice, adaptabilității și gândirii critice a elevilor. În loc să rămână ancorată în vechile paradigme educaționale.
Noile meserii, care sunt adesea emergente în domenii precum IT, automatizare, marketing digital sau sustenabilitate, cer competențe mult diferite de cele promovate în tradiționalul curriculum școlar. Cu toate acestea, structura actuală a sistemului educațional din România, încă legată de materii teoretice și examene standardizate, nu rezonează întotdeauna cu cerințele acestei noi economii. Elevii nu sunt încurajați să își dezvolte competențele de rezolvare a problemelor complexe. Totodată, nu sunt sprijiniți să învețe prin proiecte sau să se pregătească pentru profesii care vor fi esențiale în viitor.
Astfel, în loc ca școala să fie un spațiu inovativ, care să răspundă nevoilor unui viitor imprevizibil, se află mai degrabă într-o perpetuă adaptare la cerințele tradiționale ale unui sistem educațional. Acest sistem vechi nu rezonează întotdeauna cu schimbările rapide din societate și economie. Acest decalaj între educația oferită și cerințele pieței muncii poate duce la o pregătire insuficientă a elevilor. Totodată, îi lasă nepregătiți pentru noile meserii care vor fi definitorii pentru viitorul lor profesional.
Concluzie
În final, Bacalaureatul a devenit un simbol al unui sistem educațional depășit. În loc să fie un mijloc de validare a competențelor reale ale elevilor, acest examen servește mai mult ca o barieră inutilă. Este timpul să oferim tinerilor mai multă libertate în alegerea modului în care își validează competențele și talentele. Dacă vom permite elevilor să își urmeze pasiunile și să își demonstreze abilitățile într-un mod mai relevant. Atunci vom contribui la formarea unei generații mai încrezătoare și mai pregătite pentru provocările pieței muncii.
