Coreea de Sud a încheiat prima călătorie dus-întors a unei nave portcontainer sud-coreene către Europa pe ruta arctică, într-un proiect prin care Seulul urmărește să reducă dependența de rutele maritime tradiționale. În acest context, președintele Lee Jae Myung a întâmpinat echipajul în portul Busan. El a anunțat că țara intenționează să introducă servicii comerciale regulate prin Arctica până în 2030.
Noua rută ar putea reduce durata transportului maritim dintre Asia și Europa cu aproximativ o treime față de traseul prin Canalul Suez. Totuși, proiectul se confruntă cu obstacole comerciale, tehnice și diplomatice.
Prima navă sud-coreeană revine după o călătorie de 50 de zile prin Arctica
Nava portcontainer PanStar Acro s-a întors duminică în Coreea de Sud, după o călătorie de 50 de zile. Aceasta a inclus escale în porturile europene Felixstowe, Rotterdam și Gdańsk.
Marți, președintele Lee Jae Myung a participat la o ceremonie organizată în portul Busan. Acolo i-a întâmpinat pe căpitan și pe membrii echipajului, oferindu-le ghirlande de flori. Liderul sud-coreean a prezentat călătoria drept un pas important în diversificarea rutelor comerciale ale țării.
„Am învățat foarte clar cât de puternic este afectată economia coreeană atunci când rutele maritime existente sunt blocate”, a declarat Lee, referindu-se la perturbările transportului naval provocate de conflictele din Orientul Mijlociu.
Potrivit președintelui, ruta arctică ar putea deveni o alternativă utilă în perioade de criză.
Ruta prin Arctica ar putea reduce cu o treime timpul de transport
Autoritățile sud-coreene estimează că utilizarea apelor nordice ar putea scurta durata călătoriilor dintre Asia și Europa cu aproximativ 33% față de traseul tradițional prin Canalul Suez.
Reducerea stratului de gheață din regiunea arctică, pe fondul încălzirii climatice, a făcut aceste ape mai accesibile navigației. În prezent, transportul dintre Asia și Europa depinde în mare măsură de rutele care traversează Oceanul Indian, Marea Roșie și Canalul Suez.
Perturbările provocate de conflictele regionale au evidențiat vulnerabilitatea acestor legături comerciale. Pentru Coreea de Sud, una dintre economiile puternic dependente de exporturi și de transportul maritim, dezvoltarea unei rute alternative reprezintă o prioritate strategică.
Seulul vrea transport comercial regulat prin Arctica până în 2030
Ministrul sud-coreean al Oceanelor, Hwang Jong-woo, a anunțat că noi călătorii experimentale sunt programate pentru 2027. Testele vor implica atât nave portcontainer, cât și transportatoare de automobile. Obiectivul guvernului este lansarea unor servicii maritime regulate pe ruta arctică în 2030.
Cu toate acestea, ministrul estimează că traseul ar putea deveni viabil economic abia în jurul anului 2040. Hwang a mai afirmat că, în aproximativ 15 ani, condițiile de navigație ar putea permite utilizarea rutei mai mult de șase luni pe an.
Autoritățile analizează și potențialul Pasajului de Nord-Vest, care ar putea oferi o legătură alternativă între Asia și America de Nord.
Relația cu Rusia și sancțiunile occidentale complică proiectul
Una dintre principalele provocări este faptul că actuala rută arctică urmează în mare parte coasta nordică a Rusiei. Această situație creează dificultăți diplomatice pentru Coreea de Sud, în contextul sancțiunilor occidentale impuse Moscovei din cauza războiului din Ucraina.
Ministrul de Externe Cho Hyun a declarat, în cadrul unei ședințe de guvern, că Rusia a fost mai cooperantă decât se anticipa. Totuși, oficialul a recunoscut că prelungirea războiului ar putea complica planurile sud-coreene.
„Deocamdată nu există probleme, dar trebuie luată în considerare și relația cu Statele Unite”, a afirmat Cho.
Președintele Lee Jae Myung a încercat să ofere asigurări partenerilor internaționali că dezvoltarea rutei nu va încălca angajamentele externe ale Seulului.
„Vom respecta cu strictețe normele internaționale și principiile sancțiunilor comunității internaționale”, a declarat acesta.
Prima călătorie ridică semne de întrebare privind rentabilitatea
Deși traversarea a fost prezentată ca un succes tehnic, datele privind transportul efectiv de mărfuri indică dificultăți comerciale. Potrivit informațiilor Ministerului Oceanelor, furnizate biroului deputatului Kang Seung-kyoo din Partidul Puterii Poporului, nava avea ca obiectiv transportarea a 1.300 TEU.
TEU este unitatea standard de măsură pentru capacitatea containerelor, echivalentă cu un container de 20 de picioare. PanStar Acro a plecat cu doar 737 TEU de mărfuri pentru export. La întoarcere, nava a transportat 1.743 TEU de containere goale, fără mărfuri importate. Această situație evidențiază dificultatea de a asigura volume suficiente de marfă în ambele sensuri.
Președintele Lee a recunoscut că găsirea încărcăturilor pentru navele care se întorc din Europa reprezintă una dintre problemele care trebuie rezolvate.
Gheața, asigurările și combustibilul pot crește costurile
Analiștii avertizează că distanța mai scurtă nu garantează automat costuri mai mici.
Rentabilitatea rutei arctice va depinde de mai mulți factori, inclusiv:
- Respectarea unor programe de navigație predictibile.
- Viteza efectivă a navelor în zonele acoperite de gheață.
- Costurile suplimentare ale asigurărilor pentru navigația arctică.
- Consumul de combustibil și cheltuielile operaționale.
- Disponibilitatea mărfurilor pentru cursele de întoarcere.
Condițiile meteorologice și sezonalitatea navigației pot influența, de asemenea, atractivitatea comercială a traseului.
Prima călătorie dus-întors a navei PanStar Acro demonstrează că transportul containerizat dintre Coreea de Sud și Europa prin Arctica este posibil. Totuși, transformarea acestei rute într-o alternativă comercială competitivă la Canalul Suez va depinde însă de costuri. Acest lucru va depinde de volumele de marfă, siguranța navigației și relațiile diplomatice cu Rusia și partenerii occidentali.
