Economia mondială ar urma să crească cu 3,1% în 2026, susținută de investițiile masive în inteligența artificială, în ciuda scumpirii energiei provocate de războiul din Orientul Mijlociu. Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează însă că datoriile publice ridicate, inflația și prelungirea conflictului amenință perspectivele economice, iar tot mai multe țări rămân în urmă.
Noile prognoze au fost publicate marți, în raportul World Economic Outlook, cu ocazia reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok.
Instituția a îmbunătățit ușor estimarea pentru 2026, de la 3,0% în iulie la 3,1%, dar ritmul rămâne sub creșterea de 3,5% înregistrată în 2025.
FMI prognozează o creștere economică mondială de 3,1% în 2026
Pentru 2027, FMI estimează o creștere globală de 3,4%, neschimbată față de prognoza din iulie și cu 0,2 puncte procentuale peste estimarea din aprilie.
Revizuirea pozitivă pentru anul în curs reflectă în principal investițiile în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale.
Totuși, economista-șefă a FMI, Silvana Tenreyro, avertizează că rezistența economiei mondiale are limite. „Economia globală a demonstrat reziliență, dar această reziliență își atinge limitele. Trebuie să trecem de la simpla gestionare a dificultăților la reconstrucție”, a declarat Tenreyro.
Oficialul a cerut guvernelor să refacă rezervele fiscale și să consolideze capacitatea economiilor de a face față perturbărilor de aprovizionare.
Inteligența artificială susține economia, dar beneficiile sunt inegale
Investițiile în centre de date, platforme AI și echipamente tehnologice au determinat FMI să îmbunătățească prognozele pentru mai multe economii.
Printre beneficiari se numără Statele Unite și țările care furnizează componente și echipamente pentru infrastructura AI, precum Coreea de Sud, Malaysia, Mexic și Thailanda.
FMI avertizează însă că această creștere devine tot mai concentrată.
În prezent, doar 32 de țări generează 95% din creșterea economică mondială, față de 54 de țări în estimările din aprilie.
În același timp, instituția a redus prognozele pentru 47% dintre economiile analizate, în special pentru statele importatoare de energie care nu beneficiază direct de dezvoltarea sectorului AI.
Războiul cu Iranul provoacă recesiuni severe în statele din Golf
Țările din regiunea Golfului sunt printre cele mai afectate de conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel.
FMI estimează acum că economia Arabiei Saudite se va contracta cu 3,3% în 2026, după ce în iulie anticipa o creștere de 1,7%.
Alte economii din regiune ar urma să înregistreze scăderi și mai accentuate.
| Țara | Prognoză PIB 2026 |
|---|---|
| Arabia Saudită | -3,3% |
| Iran | -7,6% |
| Irak | -16,0% |
| Kuweit | -16,7% |
| Qatar | -15,6% |
| Emiratele Arabe Unite | -3,9% |
Aceste estimări reflectă efectele războiului asupra producției, comerțului și transporturilor energetice.
SUA, zona euro și Marea Britanie beneficiază de investițiile în AI
FMI estimează că economia Statelor Unite va crește cu 2,3% atât în 2026, cât și în 2027.
Consumul privat, reducerile de taxe și investițiile în inteligența artificială susțin activitatea economică americană.
Totuși, o parte din beneficiile investițiilor AI este diminuată de importurile importante necesare dezvoltării infrastructurii tehnologice.
Pentru zona euro, prognoza de creștere în 2026 a fost majorată de la 0,9% la 1,1%.
Îmbunătățirea reflectă investițiile în AI, participarea industriei europene la lanțurile de aprovizionare tehnologice și majorarea cheltuielilor pentru apărare.
În Germania, producția chimică este unul dintre sectoarele care contribuie la aceste lanțuri de aprovizionare.
Prognoza pentru Marea Britanie a fost revizuită în creștere cu 0,3 puncte procentuale, până la 1,3%, datorită investițiilor mai mari în inteligența artificială.
China încetinește, iar India rămâne economia majoră cu cea mai rapidă creștere
Pentru China, FMI estimează o creștere economică de 4,5% în 2026 și 4,0% în 2027.
Ambele prognoze au fost reduse cu 0,1 puncte procentuale față de iulie.
Prețurile ridicate ale petrolului accentuează problemele cererii interne, în ciuda exporturilor puternice.
India rămâne economia majoră cu cel mai rapid ritm de creștere, potrivit FMI.
Instituția estimează o expansiune de 7,0% atât în 2026, cât și în 2027, susținută de consumul intern, sectorul serviciilor și investițiile în AI.
Prețul petrolului ar putea ajunge la 130 de dolari pe baril
Prognoza de bază a FMI presupune că Strâmtoarea Hormuz va fi redeschisă în martie 2027, iar transportul maritim va reveni în mare parte la condițiile de dinaintea războiului până în octombrie 2027.
Instituția estimează un preț mediu al petrolului de 96 de dolari pe baril în 2026 și de 87 de dolari în 2027.
Totuși, raportul analizează și un scenariu negativ, în care intensificarea războiului menține petrolul la 130 de dolari pe baril până în primul trimestru din 2027.
În acest caz, creșterea economică mondială ar fi redusă cu 0,2 puncte procentuale în 2026 și cu 0,5 puncte procentuale în 2027.
Inflația globală din 2027 ar putea urca la 5,2%, cu 1,1 puncte procentuale peste prognoza de bază.
Inflația globală rămâne ridicată în 2026 și 2027
FMI estimează că inflația globală a prețurilor de consum va ajunge la 4,7% în 2026 și la 4,1% în 2027.
Presiunile asupra prețurilor sunt alimentate de costurile energiei, dar și de investițiile puternice în infrastructura AI.
Companiile și guvernele au reușit inițial să limiteze efectele scumpirii petrolului prin utilizarea rezervelor, identificarea unor furnizori alternativi și reducerea consumului.
Petya Koeva Brooks, director adjunct al departamentului de cercetare al FMI, a declarat pentru Reuters că, fără aceste măsuri, creșterea globală ar fi coborât la 2,5% în 2026.
Eficiența acestor soluții începe însă să scadă pe măsură ce războiul continuă.
FMI avertizează asupra riscului unei corecții majore în sectorul AI
Deși inteligența artificială reprezintă principalul motor al îmbunătățirii prognozelor, FMI consideră că sectorul generează și riscuri importante.
Într-un scenariu favorabil, adoptarea mai rapidă a tehnologiei și accelerarea investițiilor ar putea majora PIB-ul mondial cu încă 0,6% până în 2029.
Cele mai mari beneficii ar reveni Statelor Unite și Chinei.
În schimb, dacă investițiile AI nu produc câștigurile de productivitate anticipate, cheltuielile din sector ar putea scădea puternic.
FMI estimează că, într-un asemenea scenariu, PIB-ul SUA ar putea fi redus direct cu 0,8%, iar exportatorii asiatici de tehnologie ar putea înregistra un impact direct cumulat de până la 0,4% din PIB până în 2028.
Scăderea prețurilor activelor și înăsprirea condițiilor financiare ar amplifica efectele negative.
În scenariul extins, producția economică mondială ar putea fi cu 1,1% mai mică până în 2028, iar cea a SUA cu 1,8% mai redusă.
Datoriile publice ridicate amenință perspectivele economice
Un alt risc major identificat de FMI este nivelul ridicat al datoriei publice, în special în economiile dezvoltate.
Creșterea randamentelor obligațiunilor ar majora costurile de împrumut ale guvernelor și ar putea limita investițiile și cheltuielile publice.
FMI recomandă statelor să nu mai amâne măsurile de consolidare fiscală.
Guvernele ar trebui să prezinte planuri credibile pe termen mediu pentru reducerea datoriei la niveluri sustenabile și refacerea rezervelor bugetare.
Aceste recomandări vor fi promovate în cadrul reuniunilor FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok.
Economia mondială continuă să crească datorită investițiilor în inteligența artificială și măsurilor adoptate pentru limitarea șocului energetic. Totuși, FMI avertizează că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu, datoriile publice și o posibilă corecție a investițiilor AI ar putea deteriora semnificativ perspectivele economice pentru 2027 și anii următori.
