Căldura produsă și apoi pierdută de fabrici, supermarketuri, centre de date sau stații de epurare ar putea deveni o resursă importantă pentru securitatea energetică a Europei. Recuperarea acesteia ar putea reduce consumul de gaze și genera economii de până la 140 de miliarde de euro pe an, potrivit unei analize realizate de compania daneză Danfoss.
Două treimi din energia globală ajung să fie pierdute sub formă de căldură
O cantitate uriașă de energie este utilizată în fiecare zi pentru alimentarea industriei, clădirilor și infrastructurii digitale. O mare parte se transformă însă în căldură care este ulterior eliberată în mediul înconjurător. O analiză a Danfoss arată că aproximativ două treimi din energia globală a fost pierdută sub formă de căldură în 2024.
Pe măsură ce cererea mondială de energie crește, recuperarea acestei resurse ar putea deveni tot mai importantă. Specialiștii descriu căldura reziduală drept una dintre cele mai mari surse de energie încă insuficient exploatate.
Cum poate fi transformată căldura pierdută în energie utilă
Căldura reziduală este produsă de numeroase activități cotidiene și industriale. Frigiderele unui supermarket, utilajele unei fabrici, instalațiile unei stații de epurare sau serverele unui centru de date generează permanent căldură. În loc să fie evacuată în atmosferă, aceasta poate fi captată și reutilizată.
Una dintre soluții presupune folosirea pompelor de căldură, care ridică temperatura energiei recuperate până la un nivel suficient pentru încălzirea clădirilor sau producerea apei calde. Căldura poate fi utilizată direct în clădirea în care a fost produsă sau introdusă într-o rețea de termoficare pentru alimentarea locuințelor și a altor imobile.
Europa ar putea economisi 140 de miliarde de euro anual
Potențialul economic este considerabil. Potrivit analizei Danfoss, reutilizarea căldurii reziduale ar putea aduce Europei economii de aproximativ 140 de miliarde de euro pe an. Estimarea pornește de la cantitatea uriașă de energie termică pierdută anual pe continent.
Raportul oferă drept exemplu un producător de aluminiu din Danemarca care, prin recuperarea căldurii, a eliminat utilizarea gazelor la unitatea respectivă. Energia economisită ar fi suficientă pentru consumul anual de gaze destinat încălzirii și apei calde pentru 132 de locuințe daneze.
Centrele de date ar putea deveni surse importante de căldură
Extinderea accelerată a centrelor de date și a infrastructurii necesare inteligenței artificiale creează o oportunitate suplimentară. Serverele consumă cantități mari de electricitate și produc permanent căldură, care trebuie eliminată prin sisteme de răcire.
În loc să fie disipată, o parte din această energie poate fi recuperată și transferată către rețelele locale de termoficare. În Germania, sursele industriale existente de căldură reziduală ar putea acoperi peste 30% din necesarul rețelelor de încălzire centralizată, potrivit analizei. Potențialul centrelor de date ar putea majora suplimentar această contribuție.
Recuperarea căldurii ar putea reduce consumul de gaze
Pentru Europa, avantajul nu este doar financiar. Recuperarea energiei deja produse ar putea reduce necesarul de combustibili fosili și, implicit, importurile de gaze.
„Aruncăm energie pentru care am plătit deja”, afirmă Kristian Strand, președintele Danfoss Climate Solutions.
În opinia sa, recuperarea căldurii ar trebui să devină o practică standard în industrie, iar conectarea companiilor la rețelele de termoficare trebuie simplificată. Un alt obstacol îl reprezintă diferențele dintre costurile electricității și gazelor, care pot afecta rentabilitatea investițiilor în pompe de căldură și sisteme de recuperare.
De la energie pierdută la resursă strategică pentru Europa
Pe fondul eforturilor UE de reducere a dependenței de combustibili fosili, căldura reziduală oferă avantajul utilizării unei resurse care există deja. Fabricile, supermarketurile, centrele de date și alte instalații produc această energie indiferent dacă ea este recuperată sau nu.
Transformarea ei într-o sursă pentru încălzirea locuințelor și clădirilor ar putea contribui simultan la reducerea costurilor, a consumului de gaze și a emisiilor asociate producerii de energie.
Sursa: msn.com
