Felul în care privim înaintarea în vârstă ar putea avea efecte mai importante decât credem. Cercetările din domeniul psihologiei și al sănătății sugerează că stereotipurile negative despre bătrânețe pot influența comportamentul și starea de bine. Pe de altă parte, o percepție mai optimistă asupra vârstei este asociată cu o sănătate mai bună și chiar cu o longevitate mai mare.
Îmbătrânirea este inevitabilă, însă modul în care fiecare persoană se raportează la acest proces poate fi diferit. Dincolo de schimbările biologice, specialiștii studiază tot mai mult efectele pe care prejudecățile legate de vârstă le pot avea asupra oamenilor.
Fenomenul este cunoscut sub denumirea de ageism și include stereotipurile, prejudecățile și discriminarea unei persoane din cauza vârstei.
Cum ne pot afecta stereotipurile despre bătrânețe
Percepțiile despre vârstă încep să se formeze cu mult înainte ca o persoană să ajungă la bătrânețe. Familia, societatea, filmele, reclamele, presa și experiențele personale pot contribui la construirea unei imagini pozitive sau negative despre această etapă a vieții.
Problema apare atunci când stereotipurile sunt interiorizate.
O persoană care ajunge să creadă că înaintarea în vârstă presupune automat pierderea capacității de a învăța, de exemplu, poate deveni mai puțin dispusă să încerce activități noi. Astfel, convingerea poate influența comportamentul chiar și atunci când limitele presupuse nu reflectă capacitățile reale ale individului.
Această relație dintre stereotipuri și comportament reprezintă una dintre explicațiile analizate de cercetători atunci când încearcă să înțeleagă efectele psihologice ale ageismului.
De ce ne putem simți mai bătrâni sau mai tineri decât suntem
Vârsta din actul de identitate nu coincide întotdeauna cu vârsta pe care simțim că o avem.
Studiile privind așa-numita „vârstă subiectivă” au observat că numeroși adulți se percep ca fiind mai tineri decât vârsta lor cronologică. Această percepție este cercetată inclusiv în relație cu starea generală de sănătate și comportamentele adoptate odată cu înaintarea în vârstă.
O atitudine pozitivă nu înseamnă ignorarea problemelor medicale sau a schimbărilor naturale care apar în organism. Diferența constă în evitarea presupunerii că orice dificultate este inevitabilă numai pentru că o persoană a ajuns la o anumită vârstă.
Atitudinea față de îmbătrânire și longevitatea
Unul dintre cele mai cunoscute domenii de cercetare îi aparține profesoarei Becca Levy, de la Yale. Ea a studiat timp îndelungat relația dintre percepțiile asupra îmbătrânirii și sănătate.
Într-un studiu longitudinal devenit reper în acest domeniu, persoanele care aveau percepții mai pozitive asupra propriei îmbătrâniri au prezentat o supraviețuire mediană cu 7,5 ani mai mare. Prin contrast, participanții cu percepții mai negative nu au atins aceleași rezultate.
Rezultatul arată o asociere și nu înseamnă că simpla gândire pozitivă prelungește automat viața cu 7,5 ani. Longevitatea depinde de numeroși factori. De exemplu, contează genetica, afecțiunile medicale, stilul de viață, situația socioeconomică și accesul la servicii de sănătate.
Cercetările ridică însă o întrebare importantă: poate modul în care ne raportăm la propria vârstă să influențeze comportamente care, la rândul lor, au efect asupra sănătății?
Ce este „amenințarea stereotipului”
Un alt fenomen analizat de psihologi este stereotype threat, care poate apărea atunci când o persoană devine conștientă că ar putea fi judecată prin prisma unui stereotip asociat grupului din care face parte.
În cazul adulților în vârstă, reamintirea stereotipurilor despre declinul memoriei sau al capacităților cognitive înaintea unui test poate influența performanța. Stresul și anxietatea provocate de această situație sunt printre mecanismele investigate de specialiști.
Cu alte cuvinte, așteptarea unei performanțe mai slabe poate deveni ea însăși un factor care afectează rezultatul.
Bătrânețea nu înseamnă automat dependență
Unul dintre stereotipurile persistente este asocierea bătrâneții cu fragilitatea și pierderea independenței.
Realitatea este însă mult mai diversă. Există diferențe considerabile între persoane de aceeași vârstă, iar îmbătrânirea nu se desfășoară identic pentru toată lumea. Numeroși adulți în vârstă continuă să ducă o viață independentă, să lucreze, să facă mișcare, să învețe lucruri noi, să participe la activități sociale și să contribuie la comunitățile din care fac parte.
Tocmai această diversitate face problematică aplicarea acelorași presupuneri tuturor persoanelor dintr-o anumită categorie de vârstă.
Cum poate fi combătut ageismul
Schimbarea percepției asupra îmbătrânirii nu depinde numai de individ. Modul în care societatea îi reprezintă și îi tratează pe oamenii în vârstă are, de asemenea, importanță.
Contactul între generații poate contribui la reducerea stereotipurilor, deoarece oferă ocazia unor experiențe directe care contrazic generalizările despre vârstă.
O altă strategie este identificarea propriilor prejudecăți. În loc ca o dificultate sau un comportament să fie atribuit automat vârstei, poate fi util să fie analizate cauzele reale ale situației.
La fel de importante sunt modelele pozitive de îmbătrânire. Astfel, persoane care rămân active intelectual, social sau fizic demonstrează că vârsta cronologică nu descrie singură capacitățile unui om.
O perspectivă realistă, nu ignorarea îmbătrânirii
Mesajul cercetărilor nu este că o atitudine optimistă poate elimina efectele biologice ale vârstei sau poate înlocui prevenția și îngrijirea medicală.
O perspectivă pozitivă asupra îmbătrânirii înseamnă, mai degrabă, evitarea limitelor impuse artificial de stereotipuri. De asemenea, ea presupune diferențierea dintre schimbările reale asociate vârstei și prejudecățile sociale despre ceea ce o persoană „ar trebui” sau „nu ar mai trebui” să poată face.
Într-o societate în care speranța de viață a crescut considerabil față de generațiile precedente, îmbătrânirea poate fi privită nu doar prin prisma pierderilor. Dimpotrivă, ea poate fi văzută și ca o etapă a vieții în care independența, relațiile sociale, învățarea și implicarea în comunitate pot continua să joace un rol important.
Sursa: descopera.ro
