România a înregistrat o scădere importantă a inflației anuale în august 2026, însă continuă să ocupe prima poziție în Uniunea Europeană în privința ritmului de creștere a prețurilor. Datele Eurostat indică o rată armonizată de 6,3%, în timp ce media UE a ajuns la 3,2%.
România rămâne peste media Uniunii Europene
Evoluția inflației din august aduce o veste favorabilă pentru România în ceea ce privește direcția indicatorului, dar diferența față de restul Europei rămâne considerabilă. Potrivit datelor publicate de Eurostat, rata anuală armonizată a coborât în România la 6,3%, după ce în iulie fusese de 8,2%. România se află astfel printre statele în care inflația a încetinit de la o lună la alta.
Chiar și după această reducere, țara noastră înregistrează cea mai ridicată rată anuală din Uniunea Europeană. După România se situează Lituania, cu 5,6%, și Cipru, cu 5,2%. La polul opus, cele mai reduse valori au fost consemnate în Suedia, Estonia și Cehia.
Inflația a accelerat în majoritatea statelor UE
Tendința României este diferită de cea observată în cea mai mare parte a Uniunii. Față de luna iulie, inflația anuală s-a redus în numai șase state membre. Într-o țară indicatorul a rămas neschimbat, iar în alte 20 de state rata anuală a crescut.
La nivelul întregii Uniuni Europene, inflația anuală a ajuns la 3,2%, după nivelul de 3% consemnat în iulie. Această evoluție arată că presiunile asupra prețurilor continuă să fie prezente în economia europeană, chiar dacă situația diferă semnificativ de la o țară la alta.
Prețurile nu au scăzut în România
Reducerea inflației anuale de la 8,2% la 6,3% nu trebuie confundată cu o scădere generală a prețurilor. O rată mai mică a inflației arată că prețurile cresc într-un ritm mai lent față de perioada de referință, nu că produsele și serviciile au devenit automat mai ieftine.
Datele naționale publicate de Institutul Național de Statistică indică, de altfel, o creștere a indicelui prețurilor de consum în august față de iulie.
De ce Eurostat indică 6,3%, iar INS aproximativ 6,2%
Cele două valori privind inflația din România provin din metodologii diferite și nu reprezintă o contradicție. INS calculează inflația națională pe baza Indicelui Prețurilor de Consum (IPC). Conform acestui indicator, rata anuală a fost de aproximativ 6,2% în august.
Pentru comparațiile dintre țările europene este utilizat Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC/HICP). Pe baza acestuia, rata României a fost de 6,3%. Indicatorul armonizat este cel relevant atunci când sunt comparate România și celelalte state ale Uniunii Europene.
Serviciile continuă să pună presiune asupra bugetelor
Datele naționale arată diferențe importante între principalele categorii de cheltuieli. Serviciile au consemnat o creștere anuală a prețurilor de peste 11%, în timp ce mărfurile nealimentare au avut o majorare de peste 6%. În cazul alimentelor, ritmul anual de creștere a fost mai redus, de aproximativ 2,6%.
Pentru consumatori, aceste diferențe sunt importante deoarece impactul inflației asupra bugetului personal depinde în mare măsură de produsele și serviciile cumpărate în fiecare lună.
Ce anticipează BNR pentru finalul anului
Evoluția prețurilor rămâne atent urmărită și de Banca Națională a României. BNR și-a revizuit în august prognoza și estimează o inflație de 6,1% la sfârșitul anului 2026. Pentru finalul anului 2027, proiecția indicată este de 3,4%.
Prognozele nu reprezintă însă valori garantate. Evoluția efectivă va depinde de factori precum prețurile energiei și alimentelor, politica fiscală, cursul de schimb, cererea internă și contextul economic internațional.
Scădere importantă, dar diferența față de UE rămâne mare
Coborârea inflației armonizate de la 8,2% la 6,3% într-o lună reprezintă o schimbare semnificativă a ritmului anual al scumpirilor.
Totuși, comparația europeană arată că România continuă să se confrunte cu presiuni asupra prețurilor mult mai mari decât media UE. Cu o rată de 6,3%, nivelul înregistrat în România este aproape dublu față de media de 3,2% a Uniunii Europene.
Sursa: agerpres.ro
