Cititul regulat de plăcere este asociat cu o memorie mai bună, un nivel mai ridicat de empatie și o stare psihică mai bună, potrivit unei analize care reunește date din mai multe studii. Cercetătorii susțin că lectura poate funcționa ca un adevărat „antrenament” pentru creier și ar putea contribui la formarea rezervei cognitive.
Cititul, un „antrenament” pentru creier
O carte bună poate însemna mai mult decât câteva ore de relaxare. Cercetările din ultimii ani au asociat lectura de plăcere cu o serie de beneficii cognitive și emoționale. Falk Huettig, cercetător la Institutul Max Planck pentru Psiholingvistică din Țările de Jos, compară lectura cu un „antrenament cognitiv”.
Cu toate acestea, timpul dedicat cititului de plăcere a scăzut considerabil în ultimele două decenii. Una dintre posibilele explicații este creșterea timpului petrecut pe rețelele sociale.
Ce se întâmplă în creier atunci când citim
Barbara Sahakian de la Universitatea Cambridge și colegii săi au analizat rezultatele mai multor cercetări despre efectele cititului de plăcere, care au inclus în total zeci de mii de participanți.
Mai multe studii au identificat o asociere între lectură și un volum mai mare de materie cenușie, implicată în procese precum gândirea și memoria. Au fost observate și legături cu o comunicare mai eficientă între anumite regiuni ale creierului.
Cercetătorii consideră că lectura ar putea contribui astfel la dezvoltarea rezervei cognitive – capacitatea creierului de a face față schimbărilor asociate îmbătrânirii sau unor leziuni.
Mai puțin stres și singurătate, mai multă empatie
Beneficiile observate nu se limitează la memorie. Analiza asociază cititul de plăcere cu reducerea stresului și a singurătății, o stare generală de bine și un nivel mai ridicat de empatie. În cazul copiilor, lectura a fost asociată cu o atenție și o memorie mai bune, dezvoltarea funcțiilor executive, rezultate școlare mai bune și mai puține probleme de sănătate mintală.
Un studiu a constatat că persoanele care au început să citească de plăcere de la vârste mici aveau suprafețe și volume cerebrale moderat mai mari în anumite regiuni asociate controlului emoțional. În cazul adulților în vârstă, obiceiul de a citi a fost asociat cu un risc mai redus de declin cognitiv.
De ce ar putea fi ficțiunea benefică
Romanele ar putea avea un rol aparte. Urmărirea personajelor și a poveștilor îi permite creierului să simuleze diferite situații sociale și experiențe de viață. Acest proces ar putea contribui la dezvoltarea empatiei și a capacității de a anticipa reacțiile altor persoane. Identificarea cu personajele poate crea și un sentiment de conexiune, care ar putea reduce singurătatea.
Cărțile de non-ficțiune pot stimula creierul în moduri diferite. Cercetătorii subliniază însă că tipul cărții este mai puțin important decât plăcerea lecturii.
Oamenii care citesc ceea ce le place tind să citească mai des și pentru perioade mai lungi. Iar consecvența pare să fie unul dintre elementele importante atunci când vine vorba despre potențialele beneficii ale lecturii.
Sursa: newscientist.com
