Întârzierea refacerii rezervelor europene de gaze, combinată cu prețurile foarte ridicate ale motorinei și altor produse petroliere, pune presiune pe economiile și guvernele din UE. Aceste guverne încearcă să limiteze nemulțumirea populației în contextul ascensiunii partidelor de extremă dreapta.
Întârzierea Europei în refacerea stocurilor de gaze naturale, alături de prețurile apropiate de niveluri record pentru motorină și alte produse petroliere rafinate, amplifică presiunile asupra guvernelor europene.
Problema este deosebit de sensibilă în Germania, cea mai mare economie a Europei. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat săptămâna trecută alegerile într-un land, după o campanie în care a cerut pace cu Moscova și restabilirea contractelor pentru gaze rusești ieftine.
O nouă creștere a sprijinului pentru AfD la alegerile regionale din acest weekend ar intensifica presiunile asupra cancelarului conservator Friedrich Merz. De aceea, acesta analizează posibilitatea adoptării unor măsuri costisitoare pentru reducerea prețurilor la carburanți.
Depozitele de gaze ale Europei sunt pline în proporție de doar 69%
Depozitele de gaze din Europa, concepute pentru a oferi protecție împotriva șocurilor de aprovizionare și de preț în lunile de iarnă, sunt în prezent pline în proporție de 69%.
Nivelul este semnificativ mai mic decât media de 85% înregistrată în această perioadă a anului în ultimii cinci ani. Această informație este potrivit organizației Gas Infrastructure Europe.
Germania și Țările de Jos sunt printre statele care înregistrează cele mai mari întârzieri. Împreună, cele două țări dețin aproximativ 35% din capacitatea de stocare a gazelor din blocul comunitar.
Prețurile ridicate ale energiei, generate de perturbările asociate războiului SUA-Israel cu Iranul, au descurajat companiile private să cumpere gaze. Au descurajat și guvernele să impună respectarea obiectivelor naționale privind stocarea.
Europa a mizat pe un conflict scurt și pe scăderea prețurilor
Potrivit analiștilor, calculele inițiale au pornit de la premisa că războiul cu Iranul, început la sfârșitul lunii februarie, se va încheia rapid. În acest scenariu, prețurile ar fi urmat să scadă. Companiile ar fi putut reface stocurile europene de gaze la costuri mai accesibile. Această strategie pare însă din ce în ce mai riscantă.
„Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor crește presiunea asupra prețurilor pe măsură ce ne apropiem de perioada de consum maxim din timpul iernii”, a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.
Situația diferă de criza energetică din 2022
Comparativ cu șocul prețurilor la energie din perioada în care Rusia și-a început invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022, situația economică actuală este, din anumite puncte de vedere, mai puțin critică. Statele europene și-au diversificat sursele de energie, reducând dependența de gazele rusești.
În același timp, o piață a muncii mai puțin tensionată a limitat capacitatea angajaților de a solicita majorări salariale. Acest fapt a contribuit la temperarea inflației. Guvernele europene continuă însă să spere la o iarnă blândă. Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânzile săptămâna trecută. Mai mult, oficialii au avertizat că ar putea urma noi creșteri dacă presiunile generate de prețurile energiei nu se diminuează.
Petrolul depășește 100 de dolari pe baril
Prețurile globale ale petrolului au urcat peste pragul de 100 de dolari pe baril. Aceasta s-a întâmplat pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
În Uniunea Europeană, benzina este cu 24% mai scumpă decât în urmă cu un an, iar motorina s-a scumpit cu 38%. Creșterea prețului motorinei este asociată parțial și cu atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice rusești.
Costul combustibilului pentru avioane a crescut cu peste 100%. Prețul european de referință al gazelor a ajuns la 81 de euro, aproximativ 93 de dolari, pe megawatt-oră. Acest nivel este cu 150% mai mare decât în urmă cu un an și depășește scenariul „advers” luat în calcul de BCE.
Prețul gazelor ar putea ajunge la 100 de euro/MWh
În funcție de temperaturile din această iarnă, Morgan Stanley estimează că prețul gazelor ar putea ajunge chiar la 100 de euro/MWh.
„Să te bazezi pe vreme pentru securitatea aprovizionării este un pariu riscant”, au avertizat analiștii băncii.
Alți specialiști avertizează că rezervele s-ar putea reduce puternic, iar prețurile ar putea rămâne ridicate.
„Chiar și într-o iarnă cu temperaturi scăzute normale, nu neapărat una dramatic de rece, aș putea vedea stocurile diminuându-se foarte puternic”, a declarat Jack Sharples, de la Oxford Institute for Energy Studies.
Necesitatea refacerii rezervelor în 2027 prin importuri ar putea menține piața gazelor naturale lichefiate (GNL) sub presiune timp de mai multe luni.
Șocurile prețurilor la gaze pot avea efecte de durată asupra inflației
O cercetare publicată în iunie de Banca Italiei arată că șocurile petroliere tind să producă efecte relativ scurte asupra inflației. În schimb, șocurile generate de prețurile gazelor pot avea efecte mai puternice și mult mai persistente. Acestea pot influența inclusiv inflația de bază urmărită îndeaproape de BCE. Acesta este unul dintre motivele pentru care investitorii de pe piețele financiare consideră că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile de încă trei sau patru ori.
Dobânzile mai ridicate ar putea ajunge la un nivel care să limiteze semnificativ creșterea economică. Acest lucru s-ar produce prin majorarea costurilor de împrumut, reducerea consumului și descurajarea investițiilor.
„Atenția mea este acum concentrată mai puțin asupra petrolului și carburanților și tot mai mult asupra prețurilor gazelor și electricității”, a declarat Peter Kazimir, membru al conducerii BCE.
Industria auto, companiile aeriene și sectorul chimic printre cele mai expuse
Economiștii consideră că printre sectoarele cele mai vulnerabile se numără transportul aerian, industria chimică, industria auto și producătorii de materiale de construcții. În schimb, companiile energetice, furnizorii de utilități și băncile ar putea beneficia, per ansamblu, de actualul context. Totuși, dobânzile mai mari tind să afecteze creșterea creditării.
Germania este deosebit de expusă din cauza ponderii ridicate a industriei mari consumatoare de energie. Alte state europene se confruntă cu o problemă diferită: situația fragilă a finanțelor publice le limitează capacitatea de a interveni pentru reducerea facturilor la energie.
Italia reduce taxele pentru milioane de șoferi
Coaliția conservatoare aflată la guvernare în Italia a anunțat în această săptămână că va elimina, de anul viitor, taxa auto pentru 14,5 milioane de autoturisme și motociclete. Măsura va costa peste 2 miliarde de euro și vine în plus față de reducerea accizei la motorină. Această reducere a costat deja statul aproximativ 2,8 miliarde de euro.
Astfel de măsuri pot reduce pe termen scurt nemulțumirea populației. Totuși, ele riscă să majoreze pe termen lung datoria Italiei și a altor state care adoptă politici similare.
Ministrul francez de Finanțe, Roland Lescure, a avertizat asupra utilizării măsurilor generale de sprijin, inclusiv pentru persoanele care nu au nevoie de ele.
„Măsurile generale care îi vizează pe toți, inclusiv pe cei care nu au nevoie de ele, reprezintă o falsă economie”, a declarat Lescure. „De ce? Pentru că, în cele din urmă, va trebui să le finanțăm.”
