Peste 1.000 de cutremure înregistrate în numai 10 zile în zona Granada, dintre care două cu magnitudinea 4,8, au readus în atenție riscul unui seism puternic în Spania. Un geolog spaniol avertizează însă că actuala activitate seismică nu înseamnă că un cutremur major este iminent. Știința nu poate spune dacă acesta se va produce mâine sau peste câteva decenii.
Secvența seismică a început pe 14 august în Granada. Până la 24 august, Institutul Geografic Național al Spaniei (IGN) înregistrase 1.075 de cutremure. Cele mai puternice două au avut magnitudinea 4,8. Fiind foarte superficiale, acestea au fost resimțite în peste 500 de localități, din Andaluzia până în Murcia, Castilla-La Mancha și chiar în regiunea Madridului.
Situația ridică o întrebare importantă: se pregătește Spania pentru un cutremur mult mai puternic?
Cutremurele de peste 4 nu sunt neobișnuite în sudul Spaniei
Raúl Pérez López, geolog specializat în situații de urgență la Institutul Geologic și Minier al Spaniei (IGME-CSIC), spune că seismele cu magnitudini mai mari de 4 nu reprezintă ceva neobișnuit în sudul și sud-estul țării. În această regiune există falii capabile să producă seisme cu magnitudinea 5 și, în unele situații, chiar 6.
Istoria arată că Spania poate fi afectată și de cutremure mult mai puternice. În 1884, seismul de la Arenas del Rey, cu o magnitudine estimată la 6,5, a afectat peste 100 de localități și a provocat între 750 și 900 de decese.
În 1954, la Dúrcal a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 7,8. Seismul s-a produs însă la o adâncime de aproximativ 650 de kilometri, ceea ce i-a redus considerabil efectele la suprafață.
Au trecut 140 de ani de la un mare cutremur. Este un semnal de alarmă?
Faptul că au trecut aproximativ 140 de ani de la cutremurul devastator din 1884 nu permite estimarea momentului în care va avea loc următorul seism major. Pérez López explică faptul că mediile statistice nu pot fi folosite pentru a prezice cutremurele. Teoretic, datele istorice ar putea indica un cutremur major la aproximativ 100 de ani. În realitate, activitatea seismică nu funcționează după un calendar fix.
Pot trece 200 de ani fără un seism major, după care două cutremure puternice se pot produce într-un interval scurt. „Chiar dacă au trecut 140 de ani fără un cutremur major, nu știm dacă acesta se va produce în curând sau peste mult timp”, explică geologul.
Presiunea tectonică continuă să se acumuleze
Spania este influențată de mișcarea plăcilor tectonice africană și eurasiatică. Energia tectonică se acumulează în timp, iar probabilitatea producerii unui cutremur important poate crește. Acest lucru nu înseamnă însă că un asemenea eveniment este iminent.
„Există falii care pot declanșa cutremure, dar nu știm dacă se va întâmpla astăzi, mâine sau peste 50 de ani. Nu avem cum să știm”, afirmă Pérez López.
Geologul avertizează și asupra impresiei false că seismele puternice produse în perioade apropiate în diferite regiuni ale lumii ar avea neapărat o legătură între ele. Din punct de vedere științific, spune specialistul, o asemenea conexiune nu poate fi presupusă doar pentru că evenimentele au loc într-un interval apropiat.
Peste 200 de falii active au fost identificate în Spania
IGME a cartografiat peste 200 de falii active pe teritoriul Spaniei. Problema este că specialiștii nu pot determina unde și când va fi eliberată energia acumulată. Cel mai ridicat risc seismic este concentrat de-a lungul coastei mediteraneene, din Valencia până la Cádiz, unde există numeroase falii și un istoric al cutremurelor distructive.
Seisme importante se pot produce însă și în Pirinei, lanțurile muntoase catalane, Granada și zona Albacete.
În 1829, Torrevieja a fost lovită de un cutremur cu magnitudinea estimată la 6,6. Mult mai recent, cutremurul din Lorca din 2011 a avut magnitudinea 5,1, dar a provocat nouă decese.
Cutremurele nu pot fi prezise. Prevenția rămâne esențială
„Cel mai bun instrument al nostru este, fără îndoială, prevenția”, spune Pérez López.
Consecințele unui cutremur nu depind exclusiv de magnitudine. Contează adâncimea seismului, distanța față de zonele populate, caracteristicile terenului și, mai ales, rezistența clădirilor.
„Ceea ce ucide oamenii în timpul cutremurelor este intensitatea seismică și răspunsul clădirilor”, explică geologul.
Hărțile de hazard seismic permit estimarea modului în care s-ar putea mișca terenul pe termen lung. Autoritățile pot utiliza aceste informații pentru adaptarea normelor de construcție și consolidarea infrastructurii. Astfel, două cutremure cu magnitudini similare pot avea consecințe complet diferite în funcție de locul în care se produc și de rezistența construcțiilor.
Ar putea inteligența artificială să prezică seismele?
Predicția cutremurelor rămâne una dintre marile provocări ale științei. Cercetătorii încă nu cunosc cu exactitate mecanismul care determină momentul în care o falie se rupe. De asemenea, nu pot anticipa precis cum începe ruptura și în ce direcție se va propaga.
Inteligența artificială și tehnologiile de tip deep learning ar putea ajuta în viitor la identificarea unor tipare care nu sunt vizibile prin metodele actuale. Monitorizarea mult mai detaliată a faliilor ar putea permite, într-o zi, dezvoltarea unor forme de prognoză seismică.
Deocamdată însă, concluzia specialistului este categorică: nu există o metodă științifică prin care să putem spune când va avea loc următorul mare cutremur din Spania.
Sursa: msn.com
