Consiliul Județean Brașov a transmis un răspuns oficial în urma sesizării privind asistența medicală acordată unui pacient la Camera de Gardă a Pavilionului Tractorul, în 19 septembrie 2026. Instituția precizează că responsabilitatea pentru organizarea și calitatea actului medical revine conducerii spitalului. În același timp, CJ Brașov a solicitat puncte de vedere și Direcției de Sănătate Publică, respectiv Casei Județene de Asigurări de Sănătate. Acest demers a avut ca scop clarificarea problemelor legate de accesul pacienților la servicii medicale în weekend.
Răspunsul vine după o sesizare înregistrată la Consiliul Județean Brașov în 22 septembrie 2026. Sesizarea se referea la modul în care a fost gestionată situația unui pacient care s-a prezentat cu probleme la nivelul urechii drepte.
Cazul a readus în discuție atât relația dintre personalul medical și pacienți. De asemenea, a pus în discuție responsabilitățile instituțiilor publice în asigurarea accesului la îngrijiri medicale.
Consiliul Județean Brașov explică cine răspunde pentru activitatea medicală din spital
În documentul transmis publicației GPINews Partner, Consiliul Județean Brașov face trimitere la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Potrivit explicațiilor instituției, spitalele publice beneficiază de autonomie managerială în ceea ce privește activitatea medicală.
Astfel, responsabilitatea pentru organizarea serviciilor, aplicarea protocoalelor medicale, evaluarea activității personalului și monitorizarea satisfacției pacienților aparține conducerii unității sanitare. Consiliul Județean precizează că rolul său este de a asigura cadrul administrativ general pentru furnizarea serviciilor publice de sănătate de interes județean.
În acest context, instituția a solicitat Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov verificarea situației semnalate și formularea unui răspuns punctual.
Ce a stabilit spitalul în urma verificărilor privind incidentul din 19 septembrie
Potrivit informațiilor transmise Consiliului Județean prin adresa spitalului nr. 24649 din 19 octombrie 2026, pacientul a fost consultat la Camera de Gardă Tractorul de un medic rezident în anul al II-lea. Acesta avea specialitatea ORL. În timpul examinării au fost identificate dopuri de cerumen întărit, care împiedicau vizualizarea corespunzătoare a timpanelor. Medicul a încercat îndepărtarea acestora prin aspirație auriculară.
Conform relatării personalului medical, pacientul a acuzat durere în timpul procedurii și a solicitat o altă metodă de tratament. Ulterior, medicul rezident a recomandat utilizarea unor soluții pentru înmuierea cerumenului. Extragerea urma să fie încercată din nou la o prezentare ulterioară.
Spitalul susține că a fost solicitat și consultul medicului primar ORL aflat de gardă. Acesta a fost de acord cu evitarea irigării și cu recomandarea unei noi încercări de aspirație. Aceste informații reprezintă concluziile și declarațiile personalului medical comunicate de spital, nu rezultatul unei expertize medicale independente.
De ce nu a fost efectuată irigarea urechii
Unul dintre principalele aspecte ale sesizării privește alegerea metodei de tratament. Conducerea spitalului susține că irigarea conductului auditiv nu este indicată în toate situațiile. În plus, medicul trebuie să evalueze riscurile înainte de efectuarea procedurii.
În răspunsul transmis este invocat ghidul de practică al Academiei Americane de Otolaringologie – Chirurgie a Capului și Gâtului (AAO-HNSF). Acest document se referă la riscurile irigării atunci când există suspiciuni privind integritatea timpanului. Potrivit explicațiilor unității sanitare, dopurile de cerumen împiedicau examinarea completă a timpanelor. Din acest motiv, medicii au optat pentru o abordare considerată mai prudentă.
Spitalul arată că irigarea poate avea, în anumite circumstanțe, complicații precum amețeala, infecțiile sau leziunile timpanului. Totodată, instituția precizează că nu există o regulă internă care să interzică efectuarea unei proceduri medicale atunci când aceasta este indicată.
Versiunea pacientului și explicațiile spitalului diferă în privința comunicării
Un alt punct sensibil al cazului îl reprezintă modul în care pacientului i-au fost explicate deciziile medicale. În răspunsul citat de Consiliul Județean, spitalul afirmă că pacientul și-ar fi manifestat în mod repetat nemulțumirea. Acesta ar fi plecat înainte de a primi o prescripție sau recomandările medicale.
În sesizarea prezentată anterior de GPINews, pacientul a reclamat însă durerea resimțită în timpul manevrei. De asemenea, a invocat faptul că i s-ar fi recomandat să revină după două zile, deși continua să aibă disconfort. Cele două relatări indică o diferență de perspectivă asupra desfășurării consultației și asupra informațiilor comunicate pacientului. Documentele prezentate nu permit stabilirea independentă a tuturor împrejurărilor incidentului.
Dincolo de alegerea tratamentului, cazul ridică problema modului în care pacienților le sunt explicate riscurile și alternativele. În plus, este important să fie explicați pașii pe care trebuie să îi urmeze atunci când o procedură nu poate fi finalizată.
Cum răspunde spitalul criticilor privind comunicarea cu pacienții
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean, conducerea spitalului afirmă că a inclus cursuri de comunicare în planul de formare profesională a angajaților. De asemenea, unitatea medicală menționează utilizarea unor chestionare de satisfacție care includ întrebări despre relația dintre personal și pacienți.
Spitalul consideră că îmbunătățirea acestei relații presupune atât o comunicare adecvată din partea cadrelor medicale, cât și informarea publicului despre rolul serviciilor de urgență. Totodată, este esențială informarea asupra limitelor procedurilor medicale.
Nu sunt prezentate însă rezultate concrete ale chestionarelor sau măsuri individuale dispuse în urma incidentului din 19 septembrie.
Unde pot merge brașovenii la medic în weekend
Consiliul Județean Brașov a inclus în răspuns și informații privind accesul la servicii medicale în zilele nelucrătoare. Instituția face distincția între problemele care necesită îngrijiri medicale, dar nu reprezintă urgențe vitale. De asemenea, se referă la situațiile în care este necesară intervenția imediată.
Pentru afecțiunile care nu pun viața în pericol, dar nu pot aștepta reluarea programului obișnuit al cabinetelor, pacienții pot apela la centrele de permanență. Acestea funcționează cu medici de familie. De asemenea, ele pot oferi, în limitele competențelor și dotărilor, consultații, anumite tratamente, pansamente și prescripții de urgență.
Potrivit Consiliului Județean, serviciile centrelor de permanență sunt gratuite atât pentru persoanele asigurate, cât și pentru cele neasigurate. Lista centrelor și programul acestora pot fi consultate pe site-ul Direcției de Sănătate Publică Brașov.
Pentru urgențele medicale grave, sistemul public asigură intervenția permanentă prin serviciile de ambulanță, SMURD și unitățile de primiri urgențe.
Numărul 112 trebuie utilizat pentru situațiile care necesită intervenție imediată, precum dificultățile severe de respirație, pierderea cunoștinței sau alte manifestări care pot pune viața în pericol.
CJ Brașov a cerut explicații și de la DSP și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate
Un element important al răspunsului oficial este extinderea demersului administrativ către alte două instituții. Consiliul Județean Brașov precizează că a transmis sesizarea către Direcția de Sănătate Publică Brașov și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brașov. A solicitat puncte de vedere în limitele atribuțiilor fiecăreia.
Demersul are în vedere aspecte care depășesc cazul individual. Astfel, este vizat accesul la asistență medicală în weekend, organizarea serviciilor și soluțiile disponibile pacienților. Documentul nu conține încă răspunsurile celor două instituții și nu anunță concluziile unor eventuale verificări realizate de acestea.
Prin urmare, rămâne de clarificat dacă vor fi formulate recomandări sau dispuse măsuri suplimentare.
Incidentul de la Pavilionul Tractorul ridică întrebări despre accesul la îngrijiri medicale
Răspunsul Consiliului Județean Brașov clarifică împărțirea responsabilităților administrative și prezintă explicațiile furnizate de spital. În același timp, cazul evidențiază importanța informării pacienților atunci când o procedură este întreruptă sau amânată.
Pentru o persoană care solicită ajutor medical, este esențial să înțeleagă de ce o anumită intervenție nu este recomandată. De asemenea, are nevoie să știe ce alternative există și unde se poate adresa dacă simptomele persistă ori se agravează.
Consiliul Județean Brașov nu a anunțat sancțiuni sau o constatare proprie privind o eventuală abatere medicală. Instituția a preluat explicațiile Spitalului Județean și a solicitat puncte de vedere suplimentare de la DSP Brașov și CJAS Brașov.
Răspunsurile acestor instituții ar putea contribui la clarificarea modului în care este asigurat accesul la servicii medicale în afara programului obișnuit. De asemenea, răspunsurile pot clarifica responsabilitățile autorităților implicate.
Sursa: răspunsul oficial al Consiliului Județean Brașov la sesizarea GPINews Partner, înregistrată cu nr. 5/23664/(R27)795/22.09.2026, și explicațiile Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov comunicate prin adresa nr. 24649/19.10.2026.
