Lumea este departe de îndeplinirea angajamentelor asumate pentru oprirea distrugerii biodiversității, potrivit unui proiect de raport al Organizației Națiunilor Unite. Din cele 23 de obiective globale stabilite pentru 2030, țările nu se află pe traiectoria necesară pentru atingerea a 22 dintre ele. Lideri politici, diplomați și experți în mediu se reunesc săptămâna aceasta la Erevan, în Armenia, pentru conferința ONU COP17, unde finanțarea protecției naturii și eliminarea subvențiilor dăunătoare vor fi teme centrale.
Reuniunea reprezintă prima evaluare majoră a progreselor înregistrate după adoptarea Acordului global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, în 2022.
Obiectivul protejării a 30% din planetă până în 2030, încă departe de a fi suficient
Acordul Kunming-Montreal prevede protejarea a cel puțin 30% din suprafețele terestre și marine până în 2030.
Estimările indică faptul că protecția suprafețelor terestre ar putea ajunge la aproximativ 27,5% până la sfârșitul deceniului.
Cu toate acestea, oamenii de știință avertizează că extinderea ariilor protejate nu este suficientă pentru a opri degradarea ecosistemelor.
Utilizarea pesticidelor, pescuitul nesustenabil și subvențiile pentru activități care afectează mediul continuă să exercite presiuni asupra naturii.
Consecințele depășesc domeniul conservării speciilor: degradarea biodiversității amenință producția alimentară, securitatea apei și stabilitatea economică.
Potrivit unui proiect de raport ONU, 22 dintre cele 23 de obiective ale acordului nu sunt în prezent pe traiectoria necesară pentru a fi îndeplinite.
Dispută privind finanțarea: 200 de miliarde de dolari anual pentru biodiversitate
Una dintre principalele teme ale negocierilor de la Erevan este finanțarea măsurilor de protejare a naturii.
ONU arată că 144 de țări, inclusiv Brazilia și China, au elaborat până acum planuri naționale de acțiune pentru biodiversitate.
Totuși, rămâne neclar cum vor fi împărțite contribuțiile financiare necesare.
Statele trebuie să clarifice modalitățile de atingere a obiectivului de 30 de miliarde de dolari din finanțare publică, în cadrul unui angajament mai amplu de mobilizare a cel puțin 200 de miliarde de dolari anual până în 2030.
Negocierile se desfășoară într-un context economic dificil, marcat de războaie, crize energetice și presiuni inflaționiste asupra bugetelor naționale.
Subvenții de 500 de miliarde de dolari care afectează natura
Un alt subiect major al COP17 este reformarea subvențiilor acordate activităților economice dăunătoare mediului.
Guvernele sunt îndemnate să stabilească un calendar de doi ani pentru identificarea și redirecționarea celor mai nocive subvenții, în valoare de aproximativ 500 de miliarde de dolari anual.
Printre exemple se numără stimulentele care încurajează defrișarea pădurilor tropicale pentru extinderea terenurilor agricole și reducerile de preț susținute de stat pentru îngrășăminte sintetice sau pesticide chimice care afectează solul și apa.
Reformarea acestor mecanisme ar putea contribui la protejarea biodiversității fără a necesita neapărat creșterea cheltuielilor publice.
Eva Zabey, directoarea executivă a organizației Business for Nature, a subliniat că problema are implicații economice directe. „Nu este în primul rând o poveste despre conservare. Este o problemă economică, fiscală, politică și de competitivitate, fundamentată pe reziliență și securitatea resurselor”, a declarat ea.
H&M și Nestlé cer reguli mai clare pentru investițiile în natură
Peste 130 de companii, inclusiv retailerul H&M și producătorul de bunuri de consum Nestlé, au semnat o scrisoare deschisă înaintea conferinței.
Companiile solicită guvernelor politici mai clare și un plan de reformare a stimulentelor economice în următoarele 12 luni.
Potrivit semnatarilor, asemenea măsuri ar face investițiile în protecția naturii mai atractive pentru sectorul privat.
Organizația Conservation International estimează că subvențiile pot genera costuri totale pentru guverne cuprinse între 11.000 și 24.700 de miliarde de dolari anual, dacă sunt incluse și cheltuielile ulterioare pentru repararea daunelor.
Aceste costuri pot apărea prin combaterea poluării, tratarea problemelor de sănătate și repararea infrastructurii afectate. Estimarea reflectă costurile economice mai ample asociate subvențiilor, nu doar valoarea sumelor plătite direct beneficiarilor.
Fondul Cali: companiile farmaceutice și cosmetice ar putea contribui mai mult
În condițiile în care resursele bugetare sunt limitate, participanții la COP17 analizează modalități prin care sectorul privat să contribuie mai mult la finanțarea biodiversității.
Un instrument important este Fondul Cali, creat în 2025. Acesta urmărește obținerea unor contribuții de la companiile care folosesc baze de date digitale cu informații genetice provenite din resurse biologice.
Printre industriile vizate se numără sectorul farmaceutic, industria cosmetică și agricultura comercială.
Fondurile colectate ar urma să sprijine conservarea naturii. Rămân însă de rezolvat mai multe probleme: modul în care banii vor fi distribuiți între state și comunitățile indigene, precum și baza de calcul a contribuțiilor companiilor.
O întrebare importantă este dacă plățile ar trebui stabilite în funcție de veniturile totale ale unei companii, chiar și atunci când numai o parte din activitatea sa utilizează resurse genetice.
Oamenii de știință cer măsuri pentru oprirea dispariției speciilor
Dincolo de finanțare, COP17 reprezintă o oportunitate pentru accelerarea măsurilor împotriva dispariției speciilor.
Cristián Samper, director general și coordonator al programului Nature Solutions din cadrul Bezos Earth Fund, a subliniat că refacerea ecosistemelor este posibilă atunci când există resurse și politici adecvate. „Știm că refacerea este posibilă. Deciziile pe care le luăm în Armenia ar trebui să ofere mai multor echipe de conservare sprijinul necesar pentru a realiza acest lucru”, a declarat Samper.
COP17 precedă conferința climatică COP31 din Turcia
Negocierile privind biodiversitatea de la Erevan se vor desfășura timp de două săptămâni.
Ele preced conferința ONU privind schimbările climatice COP31, programată să înceapă pe 9 noiembrie, la Antalya, în Turcia.
Cele două reuniuni abordează probleme diferite, dar interconectate: protejarea ecosistemelor și limitarea schimbărilor climatice.
Miza COP17 este transformarea angajamentelor internaționale în măsuri concrete, finanțate și verificabile. Fără accelerarea reformelor, proiectul de evaluare ONU indică faptul că majoritatea obiectivelor globale pentru biodiversitate riscă să nu fie atinse până în 2030.
