Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia creează o „zonă de securitate” pe teritoriul Ucrainei, de-a lungul frontierei comune. El a afirmat că nu intenționează să negocieze statutul acesteia cu Kievul. Potrivit Kremlinului, zona planificată se întinde pe o lungime de 660 de kilometri. Aproximativ 70% din acest sector se află deja sub controlul forțelor ruse.
Anunțul a fost făcut în timpul unei vizite la un punct de comandă militar. Acesta are loc într-un moment sensibil pentru negocierile privind războiul din Ucraina și pentru relațiile dintre Moscova, Washington și Kiev.
Putin: Zona de securitate nu va face obiectul negocierilor de pace
Îmbrăcat în uniformă militară, Vladimir Putin le-a declarat comandanților ruși că obiectivul operațiunii este protejarea regiunilor de frontieră ale Rusiei.
Liderul de la Kremlin a prezentat măsura drept un răspuns la incursiunea militară ucraineană din regiunea rusă Kursk. Aceasta a fost desfășurată în perioada 2024–2025.
„Forțele armate ruse au primit sarcina nu doar de a alunga inamicul de pe teritoriul nostru, ci și de a crea o zonă de securitate pe teritoriul adiacent. Această sarcină este îndeplinită cu succes”, a declarat Putin, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea rusă.
El a adăugat că Moscova nu este dispusă să includă această zonă în eventualele negocieri de pace.
„Obiectivul nostru este să asigurăm securitatea deplină a regiunilor de frontieră ale Rusiei pe termen lung și nu intenționăm să facem din acest subiect o temă a potențialelor negocieri de pace cu Ucraina.”
Kremlinul: Zona planificată are 660 de kilometri lungime
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că zona de securitate ar urma să acopere un sector de 660 de kilometri de-a lungul frontierei. Potrivit acestuia, aproximativ 70% din sectorul planificat se află în prezent sub controlul Rusiei.
Peskov nu a precizat însă cât de adânc ar urma să pătrundă această zonă în interiorul teritoriului ucrainean.
Putin a mai vorbit în trecut despre necesitatea creării unei zone-tampon. Totuși, el nu indicase anterior dimensiunea planificată și nici nu declarase explicit că aceasta va fi exclusă de la negocieri.
Regiunile Sumî și Harkov, vizate de planul Rusiei
Crearea zonei de securitate presupune ocuparea unor teritorii din regiunile ucrainene Sumî și Harkov, aflate în apropierea frontierei cu Rusia.
Aceste regiuni nu se numără printre teritoriile pe care Moscova a pretins că le-a anexat după declanșarea invaziei la scară largă din februarie 2022. Prin urmare, planul anunțat de Putin implică extinderea controlului militar rus asupra unor noi suprafețe de teritoriu ucrainean.
Afirmațiile Kremlinului privind amploarea controlului teritorial reprezintă poziția oficială a Moscovei și nu au fost confirmate independent în informațiile prezentate.
Putin prezintă situația de pe front ca favorabilă Rusiei
În timpul vizitei la punctul de comandă, președintele rus a adoptat un ton încrezător în discuțiile cu ofițerii superiori. Apariția sa în uniformă militară a fost neobișnuită, Putin purtând rareori o astfel de ținută în public.
Liderul rus a afirmat că armata Moscovei mai are de cucerit puțin peste 10% din teritoriul regiunii Donețk. De asemenea, mai trebuie să cucerească 16,5% din regiunea Zaporijia. Aceste procente reflectă evaluarea prezentată de Putin, nu o verificare independentă a situației de pe front.
Președintele rus a lăudat eficiența atacurilor asupra obiectivelor militare, industriale și logistice ucrainene. În același timp, a recunoscut că sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei trebuie îmbunătățite.
Ucraina atacă rafinării și centre de date din Rusia
Declarațiile lui Putin vin pe fondul intensificării atacurilor reciproce cu drone și rachete. În ultimele nouă zile, dronele ucrainene au lovit mai multe centre de date din Rusia și o rafinărie importantă.
În paralel, forțele ruse au continuat să bombardeze orașe ucrainene, centrale electrice, porturi și alte obiective.
Atacurile asupra infrastructurii energetice au devenit și un punct major de dispută diplomatică. Acest fapt a intervenit după ce președintele american Donald Trump a cerut Ucrainei să înceteze loviturile împotriva rafinăriilor rusești.
Relațiile dintre Rusia și SUA, influențate de acordul privind motorina
Anunțul privind zona de securitate intervine la o săptămână după încheierea unui acord pentru vânzarea de motorină rusească către Statele Unite.
Înțelegerea a fost primită favorabil de Donald Trump. Totuși, a contribuit la deteriorarea relațiilor dintre liderul american și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Washingtonul exercită presiuni asupra Kievului pentru oprirea atacurilor împotriva infrastructurii petroliere rusești. Trump consideră aceste atacuri un factor al creșterii prețurilor la combustibili.
În acest context, poziția lui Putin privind caracterul nenegociabil al zonei de securitate adaugă un nou obstacol potențial în calea unui acord de pace.
Moscova și Washingtonul discută noi proiecte economice
Kirill Dmitriev, emisarul președintelui rus pentru investiții, a declarat anterior că Rusia și Statele Unite analizează posibilitatea unor noi proiecte comune. Printre inițiativele discutate s-ar număra și centre de date alimentate cu energie nucleară.
Discuțiile au loc după acordul privind motorina. Acest lucru sugerează că Moscova și Washingtonul explorează posibilități de cooperare economică în paralel cu negocierile diplomatice legate de războiul din Ucraina.
Nu au fost anunțate acorduri definitive privind aceste proiecte.
O nouă condiție impusă de Moscova pentru încheierea războiului
Prin declararea zonei de securitate drept subiect nenegociabil, Kremlinul își clarifică o poziție teritorială suplimentară. Acest lucru se întâmplă înaintea unor eventuale tratative cu Ucraina.
Rămân însă neprecizate adâncimea exactă a zonei, suprafața totală vizată și modalitatea în care Moscova intenționează să își atingă obiectivul militar.
Declarația lui Putin indică faptul că Rusia dorește să mențină controlul asupra unor teritorii din regiunile Sumî și Harkov, fără a le include într-un viitor compromis diplomatic. Această poziție riscă să complice negocierile de pace, în condițiile în care războiul continuă, iar atacurile asupra infrastructurii celor două țări se intensifică.
