Roverul Perseverance al NASA a stabilit un nou record de deplasare pe suprafața unei alte lumi, după ce a parcurs 45,2 kilometri pe Marte. Vehiculul robotic a depășit performanța roverului Opportunity și continuă să exploreze regiuni geologice extrem de vechi, în căutarea dovezilor că Planeta Roșie ar fi putut susține viață microbiană.
NASA a anunțat marți că Perseverance a acumulat 28,1 mile, echivalentul a 45,2 kilometri, de la sosirea sa pe Marte în 2021. Recordul a fost atins la aproximativ cinci ani și jumătate de la începutul misiunii.
Perseverance depășește recordul roverului Opportunity
Precedentul record de deplasare pe o altă planetă aparținea roverului Opportunity, care a parcurs aproximativ 45 de kilometri pe Marte între 2004 și 2018. Ambele vehicule au depășit și distanțele parcurse de roverele lunare.
Perseverance, un robot de dimensiunea unui automobil și echipat cu șase roți, continuă să funcționeze în condiții tehnice foarte bune.
„Echipamentele și instrumentele roverului Perseverance sunt într-o stare excelentă, iar toate sistemele redundante sunt încă disponibile”, a declarat pentru Reuters Steven Lee, reprezentant al Jet Propulsion Laboratory (JPL) din California.
Potrivit acestuia, evaluările recente arată că roverul ar putea continua să funcționeze până în anii 2030 și, probabil, chiar mai mult.
NASA explorează craterul Jezero, unde a existat un lac
Misiunea Perseverance este concentrată asupra craterului Jezero, situat în emisfera nordică a planetei Marte. Cercetătorii consideră că regiunea a fost acoperită de apă în urmă cu miliarde de ani și că aici a existat un lac alimentat de râuri.
Roverul analizează rocile și sedimentele pentru a identifica indicii despre condițiile care ar fi putut permite apariția vieții microbiene.
Noul record a fost stabilit în timpul deplasării către o zonă numită Idubi, prin regiunea Lac de Charmes, aflată dincolo de marginea vestică a craterului.
În paralel, celălalt rover activ al NASA, Curiosity, își continuă cercetările în craterul Gale, aproape de ecuatorul marțian.
Perseverance se conduce singur în 90% dintre deplasări
Unul dintre principalele motive ale performanței este sistemul de navigație autonomă AutoNav. Potrivit NASA, aproximativ 90% dintre deplasările roverului sunt realizate autonom, fără intervenție umană directă.
Perseverance folosește camere stereo pentru a fotografia terenul din față, construiește o hartă tridimensională și identifică traseul cel mai sigur către destinație.
„Perseverance realizează imagini stereo ale terenului, generează o hartă 3D și selectează cea mai sigură rută”, a explicat Steven Lee.
Un alt element important este computerul Vision Compute Element, care procesează rapid imaginile și permite sistemului de navigație să funcționeze aproape continuu.
Spre deosebire de roverele mai vechi, care trebuiau să se oprească frecvent pentru a analiza traseul, Perseverance poate lua decizii în timpul deplasării.
Roverul ar putea parcurge peste 100 de kilometri pe Marte
NASA testează rezistența mecanismelor de deplasare pentru a demonstra că roverul poate parcurge cel puțin 100 de kilometri. În cadrul evaluărilor, componentele vor fi supuse unor teste echivalente cu distanțe cuprinse între 150 și 300 de kilometri.
Misiunea inițială prevedea o distanță totală de numai 20 de kilometri. Perseverance a depășit deja de peste două ori acest obiectiv.
NASA a aprobat recent prelungirea misiunii de explorare a marginii craterului Jezero până aproximativ la sfârșitul anului 2028.
Sistemul de alimentare bazat pe plutoniu funcționează conform așteptărilor și dispune de energie pentru încă mulți ani.
O posibilă urmă de viață microbiană antică, descoperită pe Marte
Steven Lee consideră că cea mai importantă realizare științifică a roverului este descoperirea, prezentată anul trecut, a unei posibile biosemnături. Este vorba despre un indiciu care ar putea fi asociat cu existența vieții microbiene în trecutul planetei.
Descoperirea a fost făcută într-o rocă roșiatică despre care cercetătorii estimează că s-a format în urmă cu 3,2–3,8 miliarde de ani. Roca provine dintr-un vechi canal fluvial care alimenta lacul din craterul Jezero.
Descoperirea nu reprezintă o confirmare a existenței vieții pe Marte, dar oferă cercetătorilor o direcție importantă pentru investigații suplimentare.
Regiunile hidrotermale ar fi putut favoriza apariția vieții
Noua zonă explorată de Perseverance, Lac de Charmes, ar putea oferi informații despre procesele geologice timpurii ale planetei. Printre acestea se numără efectele impacturilor cu meteoriți de mari dimensiuni, precum cel care a format craterul Jezero.
Observațiile realizate de pe orbită sugerează că unele porțiuni ale marginii craterului au găzduit cândva sisteme hidrotermale, în care apa subterană era caldă sau fierbinte. Astfel de medii ar fi putut oferi condiții favorabile dezvoltării microorganismelor.
„Aceste zone ar fi putut oferi cândva un mediu subteran cald și umed, favorabil vieții”, a explicat Lee.
El a amintit că unii cercetători consideră că viața de pe Pământ ar fi putut apărea în medii similare.
NASA continuă aproape trei decenii de explorare robotică a planetei Marte
Perseverance reprezintă cea mai recentă etapă dintr-un program de explorare robotică început în urmă cu aproape 29 de ani. Misiunea valorifică experiența acumulată de roverele Sojourner, Spirit, Opportunity și Curiosity. Fiecare generație a adus îmbunătățiri în navigație, autonomie și capacitatea de analiză științifică.
Recordul de 45,2 kilometri confirmă performanța tehnologică a roverului Perseverance, dar obiectivul principal al misiunii rămâne cercetarea trecutului planetei Marte. Prin explorarea rocilor antice și a fostelor medii acvatice, NASA încearcă să afle dacă planeta vecină a oferit vreodată condiții potrivite pentru viață.
