Elvețienii sunt chemați duminică la urne pentru a decide dacă neutralitatea țării trebuie definită mai strict în Constituție. Inițiativa ar putea împiedica Elveția să impună sancțiuni economice în mod independent. În plus, aceasta ar limita cooperarea cu NATO pe timp de pace.
Referendumul propune introducerea în Constituția Elveției a unei definiții stricte a neutralității. Acest principiu ocupă de peste două secole un loc central în politica externă a țării.
Neutralitatea elvețiană este recunoscută internațional încă din 1815, după războaiele napoleoniene. Totuși, modul concret în care aceasta trebuie aplicată de guvern nu este stabilit în detaliu în Constituție.
Sancțiunile împotriva Rusiei, în centrul disputei
Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiune de dreapta care susține inițiativa, consideră că neutralitatea tradițională a țării a fost erodată. Ei cred că acest lucru s-a întâmplat după ce autoritățile de la Berna au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei.
Susținătorii inițiativei au finanțat afișe în întreaga țară cu mesajul „Nu războiului, da neutralității”. Acest mesaj este însoțit de imaginea unor porumbei albi, simbol al păcii.
Propunerea prevede ca Elveția să nu poată adera sau coopera cu o alianță militară ori de apărare decât în situația în care țara este atacată.
În același timp, Berna ar trebui să se abțină de la participarea la sancțiuni internaționale, cu excepția celor aprobate de Organizația Națiunilor Unite.
Sondajele indică o respingere a inițiativei
Cele mai recente sondaje sugerează însă că propunerea nu beneficiază de sprijinul majorității alegătorilor. Unul dintre sondaje indica 68% împotriva inițiativei și 31% în favoarea acesteia.
Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, consideră că elvețienii susțin neutralitatea. Totuși, ei sunt în general mulțumiți de modul în care aceasta este aplicată în prezent. Potrivit acestuia, alegătorii susțin în mare parte și sancțiunile impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina. În plus, ei nu doresc o schimbare a actualei politici.
Susținătorii invocă două secole de neutralitate
Tabăra favorabilă inițiativei argumentează că neutralitatea a protejat Elveția de conflicte timp de aproximativ două secole. Acest lucru a inclus și perioada celor două războaie mondiale.
Susținătorii consideră, de asemenea, că statutul neutru permite Bernei să ofere așa-numitele „bune oficii”. Astfel este facilitată negocierea și contactul diplomatic între state aflate în conflict.
„Elveția nu a avut un război timp de 200 de ani deoarece este permanent înarmată și neutră”, a declarat Christoph Blocher, om de afaceri miliardar și susținător al SVP. El afirmă însă că principiul neutralității a fost respectat tot mai puțin în ultimii ani. Mai susține că, din cauza sancțiunilor, Rusia nu mai percepe Elveția drept un actor neutru.
Guvernul se opune limitării cooperării cu NATO
În afara SVP, majoritatea partidelor politice elvețiene și guvernul federal se opun modificării propuse.
Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, avertizează că adoptarea inițiativei ar putea afecta securitatea națională. Astfel Elveția ar fi împiedicată să participe la activități de instruire și cooperare cu NATO.
Rezultatul referendumului va stabili astfel nu doar modul în care neutralitatea este definită în Constituție. De asemenea, va arăta câtă libertate va avea în viitor guvernul de la Berna în materie de sancțiuni și cooperare internațională în domeniul securității.
