Liderii mondiali au părăsit vineri sediul Organizației Națiunilor Unite, după o săptămână marcată de discursuri și sute de întâlniri. Au fost și negocieri diplomatice. Nu au fost obținute progrese decisive în marile conflicte internaționale. Totuși, discuțiile privind războaiele din Iran și Ucraina au avansat. Mai mult, inteligența artificială a devenit una dintre temele centrale ale reuniunilor.
De la negocieri indirecte între Statele Unite și Iran până la discuțiile despre securitatea energetică a Ucrainei și riscurile inteligenței artificiale. Săptămâna diplomatică de la New York a evidențiat atât rolul ONU ca platformă de dialog, cât și dificultățile organizației de a produce soluții concrete.
1. SUA și Iran reiau dialogul indirect
Unul dintre cele mai importante rezultate ale reuniunilor de la ONU a fost reluarea contactelor indirecte dintre oficialii americani și iranieni. Acestea sunt primele contacte de la prăbușirea armistițiului din iulie.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au comunicat prin intermediari.
Un înalt oficial iranian a declarat pentru Reuters că aceste eforturi trebuie să continue. Aceasta, chiar dacă liderii celor două țări au schimbat mesaje dure în timpul Adunării Generale.
Teheranul analizează răspunsul Washingtonului la propunerile sale, care includ ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și redeschiderea Strâmtorii Hormuz.
Un acord nu pare însă iminent. Secretarul de stat american Marco Rubio a avertizat că eventuala înțelegere va necesita negocieri dificile și timp.
2. Ucraina caută acorduri privind energia și transportul cerealelor
Războiul din Ucraina a rămas o altă temă majoră a săptămânii.
Marco Rubio a discutat cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Ulterior a afirmat că atât Ucraina, cât și Rusia și-au manifestat interesul pentru un armistițiu limitat. Acesta să vizeze infrastructura energetică și transporturile de cereale.
Ucraina și aliații săi încearcă să obțină acorduri privind infrastructura energetică și navigația în Marea Neagră înainte de venirea iernii. Kievul se teme de o intensificare a atacurilor rusești asupra instalațiilor de electricitate și încălzire.
Semnalele Moscovei au rămas însă contradictorii. La câteva ore după declarațiile lui Rubio, Lavrov a acuzat Europa că urmărește doar obținerea unei pauze. Astfel, vrea să continue înarmarea Ucrainei.
3. Inteligența artificială eclipsează schimbările climatice
Inteligența artificială a ocupat un loc neobișnuit de important în discuțiile din acest an. Astfel, a împins parțial în plan secund schimbările climatice, una dintre temele dominante ale reuniunilor ONU din ultimii ani.
Consiliul de Securitate a organizat o reuniune dedicată inteligenței artificiale. La aceasta au participat lideri ai industriei tehnologice, inclusiv Sam Altman și Dario Amodei. Aceștia au cerut guvernelor să coopereze pentru gestionarea riscurilor asociate dezvoltării rapide a AI.
Îngrijorările au fost amplificate de relatările privind incidente de securitate în care au fost implicate sisteme de inteligență artificială.
Președintele american Donald Trump a respins însă ideea unui sistem global de control al AI. El a susținut că Statele Unite vor continua dezvoltarea tehnologiei, dar vor acționa cu prudență.
4. Delcy Rodriguez, apariția-surpriză de la ONU
Una dintre cele mai neașteptate prezențe ale săptămânii a fost cea a președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodriguez.
Vizita sa a inclus primele discuții directe cu Donald Trump de la preluarea puterii. Acestea au avut loc după capturarea fostului președinte Nicolas Maduro de către forțele americane.
Delegația venezueleană s-a concentrat în special pe restructurarea datoriilor suverane de miliarde de dolari ale țării. A purtat discuții cu oficiali americani, instituții financiare internaționale și companii.
În paralel, lidera opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, a făcut trei încercări nereușite de a reveni în țară.
5. Liderul armatei sudaneze, marele absent
O absență importantă a fost cea a șefului armatei sudaneze, Abdel Fattah al-Burhan.
Statele Unite nu i-au acordat viză. Este o decizie despre care surse sudaneze și internaționale au afirmat că ar avea legătură cu opoziția autorităților de la Khartoum. Acestea se opun unei propuneri de încetare a focului susținută de Washington.
Disputa riscă să agraveze relațiile dintre SUA și armata sudaneză într-un moment critic al războiului civil din Sudan. ONU îl consideră cea mai gravă criză umanitară din lume.
Un alt absent important a fost președintele palestinian Mahmoud Abbas. Acesta s-a adresat participanților prin videoconferință și a criticat restricțiile impuse de SUA misiunii palestiniene la ONU.
6. ONU se confruntă cu un viitor incert
Dincolo de conflictele discutate în această săptămână, reuniunea a scos din nou în evidență dificultățile cu care se confruntă chiar Organizația Națiunilor Unite.
ONU se confruntă cu probleme financiare, bugete în scădere și conflicte geopolitice tot mai numeroase. De asemenea sunt întrebări privind influența sa reală asupra marilor crize internaționale.
Donald Trump a criticat organizația, a redus finanțarea americană și a retras Statele Unite din mai multe agenții ONU.
În același timp, începe să se contureze lupta pentru succesiunea secretarului general Antonio Guterres. Al doilea mandat de cinci ani al acestuia se încheie pe 31 decembrie. Guterres a primit aplauze în picioare după ultimul său discurs în fața Adunării Generale.
Printre numele aflate în discuție pentru conducerea organizației se numără fosta vicepreședintă a Costa Ricăi, Rebeca Grynspan. Se află pe listă și ambasadoarea Guyanei la ONU, Carolyn Rodrigues Birkett.
Viitorul secretar general va prelua conducerea unei organizații confruntate simultan cu presiuni financiare. De asemenea va trebui să rezolve moralul scăzut al personalului și dificultăți tot mai mari în a influența marile conflicte internaționale.
