Lituania pregătește măsuri speciale de protecție împotriva dronelor militare și a sabotajului pentru o viitoare stație electrică strategică aflată în apropierea Rusiei. Aceasta este parte esențială a conexiunii energetice dintre statele baltice și Europa Occidentală.
Lituania intenționează să construiască sisteme speciale de apărare împotriva dronelor militare la o viitoare stație a rețelei electrice. Aceasta va conecta statele baltice cu Europa Occidentală.
Instalația va fi amplasată într-o regiune despre care surse din serviciile de informații susțin că ar putea deveni ținta unei operațiuni rusești de tip „steag fals”.
Planurile de construcție prevăd garduri capabile să reziste impactului unui camion încărcat cu explozibili. De asemenea, prevăd senzori pentru detectarea unor eventuale tuneluri săpate de actori ostili. Se vor construi și structuri din beton armat pentru protejarea transformatoarelor în cazul atacurilor cu drone.
Lituania își adaptează rețeaua electrică la noile amenințări
„Anterior, când proiectam rețeaua, ne pregăteam pentru dezastre naturale. Acum ne gândim la toate amenințările posibile, hibride și non-hibride”, a declarat pentru Reuters Andrius Semeskevicius, directorul general al operatorului de transport al energiei electrice Litgrid.
Stația Gizai urmează să fie construită la aproximativ 30 de kilometri vest de exclava rusă Kaliningrad. Va fi prima instalație nouă de acest tip construită în regiune după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în 2022.
Proiectul va face parte dintr-o secțiune strategică a rețelei. Aceasta este concepută pentru a asigura alimentarea stabilă cu energie a statelor baltice în eventualitatea unui conflict mai amplu.
Coridorul Suwalki, o zonă sensibilă pentru NATO
Noua infrastructură energetică traversează o regiune a Poloniei și Lituaniei aflată între Rusia și aliatul său Belarus. Zona este cunoscută drept Coridorul Suwalki și reprezintă de mult timp un punct sensibil din perspectiva securității NATO. Atât Polonia, cât și Lituania sunt membre ale Alianței Nord-Atlantice.
Îngrijorările s-au intensificat în această lună după o serie de acte de sabotaj asupra rețelei electrice germane, pentru care Berlinul a acuzat Moscova. Rusia a negat orice implicare.
Surse din serviciile de informații au declarat luna trecută pentru Reuters că în regiune există temeri privind posibilitatea unui atac rusesc cu drone sub „steag fals”. Acesta ar fi menit să testeze unitatea NATO.
O operațiune de tip „steag fals” este concepută pentru a induce în eroare în privința identității reale a celor responsabili.
Stația Gizai va fi esențială pentru Harmony Link
Gizai va reprezenta un nod crucial al interconexiunii cu Polonia denumite Harmony Link.
Proiectul va completa conectarea rețelelor electrice ale statelor baltice cu restul Uniunii Europene. Aceasta va avea loc după desprinderea acestora de rețeaua energetică a Rusiei anul trecut.
„Pentru Lituania, această linie este absolut crucială. Este colacul lor de salvare dacă sistemul se prăbușește”, a declarat pentru Reuters un oficial al unei companii energetice din regiune, sub protecția anonimatului.
Potrivit acestuia, decizia privind consolidarea infrastructurii este legată de intensificarea tensiunilor regionale și de creșterea amenințărilor de sabotaj.
Stația va fi proiectată să reziste atacurilor cu drone Shahed
Stația Gizai se va întinde pe aproximativ 35 de hectare. Dimensiunea amplasamentului este gândită astfel încât lovirea unei singure zone de către o dronă militară să afecteze doar o parte limitată a echipamentelor.
Clădirile vor fi amplasate și la o distanță suficientă de gard pentru a beneficia de protecție în cazul în care cineva ar arunca în interior un cocktail Molotov. Aceasta a explicat Semeskevicius.
„Proiectăm Gizai pentru o nouă realitate. Ne protejăm împotriva mai multor drone Shahed, care s-ar putea prăbuși cu 100 de kilograme de explozibili”, a spus el.
Rusia utilizează în Ucraina drone de atac Shahed cu rază lungă de acțiune, proiectate de Iran. Acestea sunt folosite pentru lovirea infrastructurii militare, a orașelor și a instalațiilor energetice.
Transformatoarele vor fi protejate de „sarcofage” din beton armat
Protejarea echipamentelor necesită un tip special de beton.
„Nu putem folosi beton simplu. Trebuie realizat special pentru o rezistență mai mare”, a declarat directorul Litgrid.
Materialul va conține fibre de plastic pentru consolidare. Aceste fibre sunt pentru reducerea riscului ca betonul să se fragmenteze în urma unei explozii.
Stația va include și mai multe unități duplicate pentru echipamentele esențiale. Astfel, instalația ar putea continua să funcționeze chiar dacă o componentă este avariată sau distrusă. Înlocuirea unor asemenea echipamente, fabricate la comandă, poate dura ani.
„Nu poți doborî o dronă Shahed sau o dronă conectată prin cablu de fibră optică. Așa că avem nevoie de sarcofage din beton armat în jurul echipamentelor”, a explicat Semeskevicius.
Echipamentele din interior vor necesita sisteme artificiale de răcire, ceea ce va crește suplimentar costurile.
„Fără toate acestea, am putea rămâne complet fără electricitate”, a avertizat șeful Litgrid.
Armata lituaniană oferă companiei consultanță privind protecția fizică a infrastructurii energetice critice și rezistența acesteia la amenințările moderne.
Costurile suplimentare depășesc 48 de milioane de euro
Lituania intenționează să solicite Uniunii Europene, în cursul acestei luni, finanțarea a cel puțin jumătate din costurile proiectului Gizai. Aceasta a declarat pentru Reuters ministrul Energiei, Lukas Savickas.
Potrivit Litgrid, măsurile suplimentare de securitate vor costa cu cel puțin 48 de milioane de euro mai mult decât era prevăzut inițial. Suma ar putea crește și mai mult dacă „circumstanțele geopolitice” se vor deteriora.
„Poziția noastră constantă este că aceste costuri nu ar trebui să cadă exclusiv pe umerii noștri”, a declarat Savickas.
Polonia cere mai mulți bani de la UE pentru securitatea energetică
Un oficial polonez de rang înalt a susținut aceeași poziție.
Țările care au frontieră cu Rusia riscă să își piardă competitivitatea dacă propriile companii trebuie să suporte singure costurile suplimentare de securitate. Acest aspect a avertizat Wojciech Wrochna, ministru adjunct al Energiei din Polonia responsabil pentru infrastructura energetică strategică.
Harmony Link nu poate deveni „cea mai costisitoare interconexiune din Europa”, a spus acesta. El a cerut Uniunii Europene să majoreze finanțarea pentru securizarea rețelelor.
„Partenerii noștri europeni trebuie să își schimbe mentalitatea. Problema depășește Harmony Link. Ea afectează întregul sistem energetic”, a declarat Wrochna.
Anul trecut, statele baltice și Polonia au solicitat Uniunii Europene 382 de milioane de euro pentru securizarea unor componente esențiale ale rețelei existente. Din această sumă au fost acordate 112 milioane de euro.
Comisia Europeană nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta situația.
