Informațiile potrivit cărora aproximativ 2,2 milioane de pensionari ar fi primit pensii mai mici decât cele cuvenite au provocat îngrijorare. Acest lucru s-a accentuat mai ales după apariția concluziilor auditului Curții de Conturi. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) atrage însă atenția că această cifră reprezintă o estimare obținută prin extrapolare statistică. Totuși, nu sunt 2,2 milioane de dosare în care eroarea a fost deja demonstrată individual.
CNPP a anunțat că va verifica situațiile semnalate de auditori, iar eventualele diferențe vor fi soluționate potrivit legii. Așadar, raportul nu înseamnă nici că milioane de pensionari vor primi automat bani în plus. De asemenea, nu înseamnă că persoanele despre care s-a estimat că au primit sume mai mari vor fi obligate automat să le restituie.
Ce spune Casa de Pensii despre cifra de 2,2 milioane
În precizările publicate pe 18 septembrie 2026, CNPP explică faptul că, pentru o parte dintre aspectele analizate, auditorii Curții de Conturi au verificat în detaliu eșantioane selectate din bazele de date. Rezultatele au fost apoi folosite pentru realizarea unor estimări prin extrapolare statistică. Prin urmare, cifra de aproximativ 2,2 milioane nu trebuie interpretată ca reprezentând 2,2 milioane de erori deja constatate în dosare individuale.
CNPP precizează că tratează constatările Curții de Conturi cu seriozitate. În plus, va verifica situațiile semnalate pentru identificarea și soluționarea eventualelor diferențe de drepturi.
Pentru fiecare pensionar contează, în final, propriul dosar: perioadele contributive, veniturile valorificate, documentele existente și modul în care a fost aplicată formula legală.
Cine trebuie să dea banii înapoi
Aici există o diferență esențială între eroarea instituției și culpa pensionarului.
Legea nr. 125/2014, în forma modificată prin Legea nr. 285/2024, prevede că debitele reprezentând pensii, indemnizații sociale pentru pensionari și indemnizații pentru însoțitor încasate necuvenit, constituite sau care urmează să fie constituite, nu se recuperează. Există însă excepțiile prevăzute de lege. Asta înseamnă că, atunci când plata mai mare nu este imputabilă beneficiarului, cadrul legal actual oferă o protecție importantă pensionarului.
Situația se schimbă însă atunci când debitul are drept cauză culpa beneficiarului.
Legea menționează explicit, între altele, folosirea unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea unor date care nu corespund realității sau nerespectarea obligațiilor legale ale pensionarului, inclusiv a celor privind cumulul pensiei cu anumite venituri. În asemenea situații, scutirea de la plată nu se aplică.
O eroare a Casei de Pensii nu este același lucru cu o declarație falsă
Pentru pensionari, cauza diferenței este astfel decisivă.
Dacă suma a fost plătită în plus dintr-o eroare administrativă ori de prelucrare a datelor care nu îi este imputabilă beneficiarului, aceasta trebuie analizată prin prisma protecției prevăzute de Legea nr. 125/2014.
Dacă însă beneficiarul a furnizat informații nereale, a folosit documente neconforme sau nu și-a respectat o obligație legală și tocmai acest lucru a determinat plata necuvenită, Casa de Pensii poate constitui un debit.
Simplul fapt că o persoană apare într-o categorie estimată statistic de Curtea de Conturi nu este suficient pentru stabilirea unei datorii.
Cum poate Casa de Pensii să ceară recuperarea banilor
Dacă, în urma verificării individuale, instituția constată existența unei sume încasate necuvenit care trebuie recuperată, procedura presupune emiterea unei decizii de recuperare.
Modelul oficial al unei asemenea decizii prevede indicarea perioadei pentru care sumele au fost încasate necuvenit. Se indică și valoarea totală, cauza care a generat plata și buletinul de calcul. Decizia de recuperare constituie titlu executoriu. Prin urmare, o eventuală obligație de restituire nu rezultă pur și simplu din publicarea raportului Curții de Conturi.
Pensionarul are 45 de zile pentru a contesta decizia
Legea nr. 360/2023 stabilește că deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă. Deciziile care nu sunt contestate în termen devin definitive.
Tot legea stabilește că tribunalele soluționează în primă instanță inclusiv litigiile referitoare la deciziile de recuperare a sumelor încasate necuvenit.
Din acest motiv, data comunicării documentului este foarte importantă. Pensionarul care primește o decizie ar trebui să păstreze documentul și dovada comunicării. De asemenea, pensionarul trebuie să verifice cu atenție suma, perioada și motivul invocat de instituție.
Ce poate verifica pensionarul care primește o decizie de recuperare
În funcție de situația concretă, pensionarul poate verifica dacă plata în plus a rezultat dintr-o eroare exclusivă a instituției, dacă și-a respectat obligațiile legale, dacă suma și perioada au fost calculate corect și dacă îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată.
De asemenea, poate solicita Casei de Pensii documentele și calculele pe baza cărora a fost stabilit debitul. Totodată, dacă nu este de acord cu decizia, o poate ataca în termenul legal de 45 de zile.
Ce se întâmplă cu cei care au primit o pensie prea mică
Nici în sens invers cifra de 2,2 milioane nu generează automat plăți către pensionari. Trebuie stabilit, pentru fiecare caz în parte, dacă există într-adevăr o diferență între drepturile legal cuvenite și cele stabilite sau plătite.
CNPP afirmă că va verifica situațiile semnalate de Curtea de Conturi. De asemenea, eventualele diferențe vor fi identificate și soluționate potrivit legii.
Pensionarii care au motive concrete să creadă că anumite perioade, venituri sau documente nu au fost valorificate corect pot solicita verificarea situației lor la casa teritorială de pensii.
Ce trebuie reținut despre cele 2,2 milioane de pensii
Cea mai importantă precizare este că nu există, în acest moment, constatarea individuală că 2,2 milioane de pensii sunt greșite. CNPP spune explicit că valoarea vehiculată rezultă din estimări realizate prin extrapolarea statistică a rezultatelor obținute în urma verificării unor eșantioane. La fel, existența unei estimări privind pensionarii care ar fi primit sume mai mari nu transformă automat acele persoane în debitori.
Pentru recuperarea unei sume trebuie analizată situația individuală și aplicată legislația relevantă. Iar Legea nr. 125/2014 face o distincție importantă: debitele din pensii beneficiază de scutirea prevăzută de lege. Totodată, sumele a căror plată necuvenită a fost provocată de culpa beneficiarului sunt exceptate de la această protecție.
Sursa: newsbv.ro
