România se pregătește pentru o răcire accentuată în jurul datei de 22 septembrie, după câteva zile cu temperaturi ridicate pentru a doua jumătate a lunii. În unele regiuni, diferențele termice pot ajunge la 10–15 grade. De altfel, la altitudini mari sunt posibile precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Prognozele se pot însă modifica pe măsură ce intervalul se apropie.
Temperaturile scad puternic la începutul săptămânii viitoare
Schimbarea va deveni evidentă după weekend. Aerul rece va cuprinde treptat țara, iar 22–23 septembrie se conturează drept intervalul cu cea mai accentuată răcire.
Local, temperaturile ar putea coborî cu 10–15 grade față de zilele precedente. Unele prognoze disponibile joi indică maxime de aproximativ 10–21 de grade în timpul episodului rece. Totodată, cele mai scăzute valori sunt așteptate în jumătatea nordică.
Prognoza ANM pentru intervalul 14–27 septembrie indică, de asemenea, o scădere a temperaturilor în a doua parte a perioadei. În plus, există o probabilitate mai ridicată de precipitații în jurul datei de 22 septembrie.
La munte ar putea apărea lapovița și ninsoarea
Cele mai apropiate condiții de iarnă sunt așteptate la altitudini mari. Peste aproximativ 1.800–2.000 de metri, precipitațiile ar putea deveni mixte, cu lapoviță și ninsoare.
Acest lucru nu înseamnă însă că România va fi lovită de un episod generalizat de ninsoare. În acest moment, posibilitatea precipitațiilor de iarnă vizează în principal zona montană înaltă.
Vântul ar putea amplifica senzația de frig. De asemenea, unele prognoze indică la munte rafale care pot ajunge sau depăși 70–80 km/h.
Cum reacționează organismul la o răcire bruscă
O diferență mare de temperatură într-un timp scurt obligă organismul să-și adapteze mecanismele de termoreglare. Expunerea la frig determină îngustarea vaselor de sânge de la nivelul pielii. Astfel, corpul încearcă să limiteze pierderea de căldură.
Mâinile și picioarele pot deveni astfel mai reci. În plus, trecerea de la vreme foarte caldă la temperaturi scăzute poate fi resimțită mai intens de unele persoane.
Simptome precum durerile de cap, greața sau oboseala nu ar trebui însă atribuite automat schimbării vremii. Ele au numeroase cauze posibile, iar dacă sunt intense, neobișnuite sau persistente este indicată evaluarea medicală.
Vârstnicii și persoanele cu boli cronice trebuie să fie mai atente
Copiii mici, persoanele în vârstă și cele cu anumite afecțiuni cronice pot avea o capacitate mai redusă de adaptare la temperaturi scăzute.
Frigul determină vasoconstricție și poate crește solicitarea sistemului cardiovascular. Persoanele cu afecțiuni cardiace sau respiratorii ar trebui să respecte recomandările medicului și să urmărească eventualele modificări ale simptomelor obișnuite.
Hainele în straturi, utile când diferențele de temperatură sunt mari
În perioadele cu oscilații importante între dimineață, prânz și seară, îmbrăcămintea în mai multe straturi permite adaptarea mai ușoară la temperatură.
Protecția împotriva vântului și menținerea hainelor uscate devin și mai importante la munte, unde răcirea poate fi mult mai accentuată.
Episodul rece nu înseamnă instalarea iernii
Posibila apariție a ninsorii pe cele mai înalte creste nu trebuie confundată cu venirea iernii în România.
Prognoza pentru a doua jumătate a lunii septembrie indică o răcire după perioada mai caldă, cu variații regionale importante. Fiind vorba despre o prognoză pentru mai multe zile înainte, valorile exacte ale temperaturilor, cantitățile de precipitații și altitudinea de la care ar putea ninge se pot modifica.
Pentru 22–23 septembrie, informațiile actualizate și eventualele avertizări emise de ANM vor fi cele relevante pentru stabilirea zonelor afectate.
Sursa: csid.ro
