Câteva ore suplimentare de somn în weekend ar putea ajuta organismul să recupereze o parte din deficitul acumulat în timpul săptămânii. Un studiu realizat pe aproximativ 40.000 de adulți sugerează că un somn moderat de recuperare este asociat cu un risc mai redus de hipertensiune. Totuși, există o limită. Diferențele foarte mari între programul din timpul săptămânii și cel din weekend ar putea elimina beneficiul.
Ce arată studiul despre somnul de weekend
Cercetarea prezentată la congresul anual al Societății Europene de Cardiologie a urmărit aproximativ 40.000 de adulți din Coreea de Sud pe parcursul a șapte ani. Oamenii de știință au analizat diferența dintre durata somnului din weekend și cea înregistrată în zilele lucrătoare. Acest surplus a fost considerat „somn de recuperare”.
În ansamblu, participanții care dormeau mai mult în weekend au prezentat o probabilitate cu aproximativ 6% mai mică de a dezvolta hipertensiune arterială. În rândul persoanelor inactive fizic, asocierea a fost puțin mai puternică, reducerea observată fiind de aproximativ 6,9%.
Important: studiul indică o asociere, nu demonstrează că dormitul suplimentar în weekend este cauza directă a reducerii riscului de hipertensiune.
Aproximativ 90 de minute în plus, asociate cu cel mai mare beneficiu
Analiza sugerează că beneficiile nu cresc la nesfârșit odată cu numărul orelor dormite. Potrivit cercetătorului Nawon Lee, de la Korea University din Seul, aproximativ o oră și 27 de minute de somn suplimentar în weekend au fost asociate cu o probabilitate cu circa 9% mai mică de hipertensiune.
Explicația propusă este legată de efectele deficitului de somn asupra organismului. Somnul insuficient poate amplifica stresul fiziologic și poate influența funcționarea sistemului cardiovascular și reglarea tensiunii arteriale. O perioadă moderată de recuperare ar putea compensa parțial aceste efecte.
Peste patru ore în plus ar putea fi prea mult
Rezultatele nu înseamnă însă că o persoană care doarme puțin de luni până vineri poate compensa complet situația petrecând o mare parte din weekend în pat. Studiul a identificat o posibilă limită importantă. Participanții care dormeau cu peste patru ore mai mult în weekend prezentau un risc mai ridicat de hipertensiune.
Una dintre explicațiile posibile este perturbarea ritmului circadian. În plus, schimbarea foarte mare a orelor de culcare și trezire între zilele lucrătoare și weekend poate produce ceea ce este uneori descris drept „jet lag social”. De asemenea, somnul foarte prelungit poate fi asociat cu alte probleme de sănătate sau factori de stil de viață. Din acest motiv, rezultatele nu permit concluzia că orele suplimentare de somn provoacă ele însele creșterea riscului.
Somnul de recuperare nu înlocuiește un program sănătos
Cercetătorii continuă să recomande menținerea unui program cât mai regulat de somn. Pentru un adult care a acumulat un deficit în timpul săptămânii, una sau două ore suplimentare în weekend ar putea reprezenta o modalitate rezonabilă de recuperare. Cu toate acestea, strategia ideală rămâne obținerea unui somn suficient și constant pe parcursul întregii săptămâni.
Rezultatele nu trebuie interpretate nici ca o alternativă la activitatea fizică. Sonya Babu-Narayan, cardiolog și director clinic în cadrul British Heart Foundation, subliniază că beneficiile potențiale ale somnului suplimentar nu anulează importanța mișcării pentru sănătatea cardiovasculară.
Nu trebuie să ne simțim vinovați dacă dormim mai mult în weekend
Studiul aduce astfel o perspectivă mai nuanțată asupra recuperării somnului. O diferență moderată între zilele lucrătoare și weekend nu pare să fie neapărat dăunătoare. În cazul persoanelor care nu dorm suficient în timpul săptămânii, aceasta ar putea chiar avea anumite beneficii cardiovasculare.
Mesajul nu este însă „cu cât dormim mai mult, cu atât mai bine”. Moderația și regularitatea rămân importante, iar asocierea observată trebuie confirmată prin cercetări suplimentare. Doar după aceea se poate stabili că somnul de recuperare previne efectiv hipertensiunea.
Sursa: Descopera.ro
