Rezultatele României la PISA 2025 sunt slabe și arată probleme profunde ale sistemului de educație, afirmă ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian. Acesta atrage însă atenția că datele trebuie interpretate cu atenție. În special trebuie analizate diferențele dintre rural și urban și comparația cu Evaluarea Națională. Una dintre concluziile sale este îngrijorătoare: aproximativ jumătate dintre elevii care termină gimnaziul nu ating standardele minime de cunoștințe și competențe.
Mihai Dimian: România are mult de recuperat
Într-o analiză publicată luni, ministrul interimar al Educației admite că performanțele României sunt departe de nivelul dorit. Dimian consideră că îmbunătățirea rezultatelor nu depinde de o singură reformă. Școlile au nevoie de condiții mai bune și de profesori sprijiniți. Totodată, ministrul vorbește și despre responsabilitatea elevilor, părinților și comunităților.
Înaintea introducerii urgente a unor noi reforme, acesta propune și o evaluare a măsurilor aplicate până acum. Astfel se poate stabili de ce acestea nu au produs rezultatele așteptate. Mesajul său este că România are un decalaj important de recuperat, dar că există soluții dacă problemele sunt analizate realist. Mai mult, măsurile trebuie aplicate consecvent.
Peste 7.700 de elevi români au participat la PISA 2025
Evaluarea PISA a fost organizată în România în prima jumătate a anului 2025 și a vizat elevii născuți în 2009. Au fost testați 7.725 de elevi, eșantionul fiind reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de elevi înregistrați în sistemul de învățământ. Un detaliu important pentru interpretarea rezultatelor este că 89% dintre participanți se aflau deja în clasa a IX-a. Această caracteristică influențează inclusiv statisticile referitoare la diferențele dintre școlile rurale și cele urbane.
Diferența de 109 puncte între rural și urban trebuie interpretată cu atenție
La Matematică apare un decalaj de 109 puncte între elevii clasificați în mediul rural și cei din urban. Mihai Dimian avertizează însă că această diferență nu demonstrează pur și simplu că un copil provenit din mediul rural primește o educație mult mai slabă decât unul dintr-un oraș. În cazul majorității participanților, clasificarea reflectă localizarea liceului în care elevul învăța când a susținut PISA. Totuși, nu reflectă neapărat mediul din care provine sau locul în care a urmat gimnaziul.
După Evaluarea Națională, mulți dintre elevii cu rezultate ridicate, inclusiv cei proveniți din mediul rural, ajung la licee din orașe. În consecință, diferența rural–urban din PISA este influențată și de procesul anterior de selecție, opțiunile elevilor și repartizarea computerizată.
PISA arată că 52% dintre elevi sunt sub nivelul 2 la Matematică
Un alt punct analizat de ministru este aparenta contradicție dintre rezultatele Evaluării Naționale și cele obținute la PISA. La Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 31% dintre participanți au avut note sub 5 la Matematică. PISA 2025 indică însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică.
La prima vedere, diferența ar putea sugera că cele două evaluări oferă imagini radical diferite. Dimian susține însă că o asemenea comparație directă poate induce în eroare.
De ce nu pot fi comparate direct nota 5 și nivelul 2 PISA
Cele două teste folosesc metodologii, scale și populații diferite. Potrivit explicației ministrului, nivelul 2 PISA ar fi mai apropiat, ca reper de competență, de nota 6 la Evaluarea Națională. Nu se aseamănă însă cu nota 5. În 2024, 46% dintre participanții la Evaluarea Națională au obținut sub 6 la Matematică.
Mai există însă un element important: procentele sunt calculate doar în raport cu elevii care s-au prezentat la examen. Aproximativ 153.000 de absolvenți au participat, în condițiile în care în clasa a VIII-a erau 181.832 de elevi. Raportând situația la întreaga populație școlară, Dimian estimează că aproximativ 42% dintre elevi se situează sub nivelul corespunzător notei 5 și 54% sub cel al notei 6 la Matematică.
De aici rezultă una dintre cele mai importante concluzii ale analizei sale: în jur de jumătate dintre elevii care termină clasa a VIII-a nu stăpânesc cunoștințele și competențele stabilite drept reper minimal.
PISA și Evaluarea Națională măsoară lucruri diferite
Evaluarea Națională verifică în principal competențele raportate la programa școlară din România. PISA urmărește în schimb capacitatea unui adolescent de a folosi ceea ce a învățat pentru rezolvarea unor situații și probleme relevante din viața reală. Prin urmare, rezultatele celor două evaluări nu sunt perfect echivalente. Totuși, după ajustările prezentate de ministru, diferența dintre imaginile oferite de cele două teste devine mai mică. Aceasta este mai mică decât ar sugera simpla comparație dintre 31% și 52%.
România a scăzut, dar și media internațională s-a deteriorat
Dimian atrage atenția și asupra contextului internațional. Rezultatele PISA au scăzut în numeroase țări. Ediția din 2025 indică, potrivit acestuia, cele mai reduse medii OECD de până acum în cele trei domenii principale evaluate. Între PISA 2019 și PISA 2025, scorul mediu al României ar fi scăzut cu 9 puncte. Prin comparație, reducerea a fost de 19 puncte pentru media statelor OECD.
Această evoluție nu înseamnă că performanțele României sunt satisfăcătoare. Ea arată însă că o parte din deteriorare trebuie analizată și în contextul mai larg al efectelor pandemiei. Inclusiv perturbarea educației contează. Generația evaluată în 2025 a trecut prin perioada școlii online într-o etapă importantă a dezvoltării sale.
România are cu aproximativ 1.600 de ore de școală mai puțin decât media OECD
Ministrul aduce în discuție și timpul de instruire. Conform datelor din „Education at a Glance 2025” citate de Dimian, elevii români beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în ciclurile primar și gimnazial. Totodată, sunt cu aproximativ 1.600 de ore sub media OECD.
Diferența este comparată de ministru cu aproape doi ani suplimentari de școală până la vârsta de 15 ani. Și vacanțele sunt mai lungi. România ar avea cumulat aproximativ 16,6 săptămâni de vacanță pe an. În schimb, media OECD este de 13,5 săptămâni. Dimian precizează însă că nu propune, în acest moment, simpla creștere a numărului de ore sau a duratei anului școlar.
Ce propune pentru „Școala altfel” și „Școala verde”
Una dintre soluțiile avansate este folosirea temporară a săptămânilor „Școala altfel” și „Școala verde” într-un mod mai apropiat de programul școlar obișnuit. Aceste săptămâni ar avea activități cu caracter remedial și aplicativ. Acestea ar trebui să pună accent pe probleme concrete, relevante pentru viața reală și competențele necesare în profesiile viitorului.
Dimian propune și ca elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente să participe săptămânal la activități remediale de Matematică și Limba și literatura română.
Ministrul avertizează și asupra unui „virus cognitiv” asociat AI
O altă problemă semnalată este impactul noilor tehnologii asupra procesului de învățare. Mihai Dimian folosește expresia provocatoare de „virus cognitiv” atunci când discută despre riscurile asociate inteligenței artificiale. Formularea trebuie înțeleasă ca o analogie folosită de ministru, nu ca un diagnostic sau un termen medical consacrat.
Argumentul său este că AI nu modifică doar instrumentele disponibile elevilor. De asemenea, poate influența și modul în care aceștia gândesc și rezolvă probleme. La aceasta se adaugă utilizarea intensivă a rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, diminuarea lecturii și fragmentarea atenției.
Miza reală: recuperarea competențelor de bază
Analiza ministrului mută astfel discuția dincolo de simpla poziție ocupată de România într-un clasament internațional. Problema centrală rămâne proporția foarte mare a copiilor care ajung la finalul gimnaziului fără competențele considerate minimale. Soluțiile propuse merg de la intervenții remediale și utilizarea mai eficientă a timpului petrecut la școală. În plus, ele vizează sprijinirea profesorilor și creșterea implicării elevilor și părinților.
Mesajul transmis de Mihai Dimian este că România are „multe de recuperat”, dar decalajul nu este imposibil de redus. Reducerea este posibilă, cu condiția ca problemele să fie recunoscute și măsurile să fie aplicate constant.
Sursa: Agerpres.ro
