Muzica liniștitoare ar putea face mai mult decât să creeze o stare plăcută după o zi dificilă. Un studiu realizat pe voluntari sănătoși sugerează că ascultarea muzicii după un episod stresant poate accelera revenirea organismului, influențând atât ritmul cardiac și nivelul de cortizol, cât și comunicarea dintre anumite regiuni ale creierului.
Cum au testat cercetătorii efectele muzicii
O echipă coordonată de Siqi You, de la Academia Chineză de Științe din Beijing, a analizat modul în care organismul și creierul reacționează la muzică după o situație stresantă.
În cercetare au fost incluși 120 de adulți sănătoși. Pentru inducerea stresului, participanții au avut de rezolvat exerciții matematice într-un timp limitat.
Ulterior, oamenii de știință au comparat recuperarea participanților care au ascultat muzică relaxantă cu cea a persoanelor expuse unor sunete liniștitoare de apă. Au fost urmărite mai multe elemente: starea emoțională, ritmul cardiac, transpirația și nivelul de cortizol. O parte a experimentului a inclus și investigații prin RMN funcțional.
Muzica a fost asociată cu o recuperare mai rapidă
Ambele tipuri de sunete au fost urmate de o reducere treptată a stresului. Totuși, participanții care au ascultat muzică au prezentat o revenire mai rapidă pentru mai mulți dintre indicatorii monitorizați.
Ritmul cardiac și transpirația au scăzut mai repede, iar participanții au raportat o îmbunătățire mai pronunțată a stării emoționale. Analizele salivare au indicat și niveluri mai reduse de cortizol în grupul care a ascultat muzică.
Rezultatele sugerează astfel că efectul muzicii nu se limitează la percepția subiectivă de relaxare, ci poate fi însoțit de modificări fiziologice măsurabile.
Ce se întâmplă în creier atunci când ascultăm muzică?
Scanările RMN funcțional au oferit cercetătorilor indicii despre mecanismul care s-ar putea afla în spatele efectului. Au fost observate schimbări ale comunicării dintre cortexul auditiv, cortexul insular și talamus.
Cortexul auditiv este implicat în procesarea sunetelor. Insula are un rol important în perceperea și integrarea semnalelor venite din organism, în timp ce talamusul participă la transmiterea și procesarea informațiilor senzoriale. Modificarea interacțiunilor dintre aceste regiuni a fost asociată cu revenirea organismului după episodul stresant.
Muzica nu pare să funcționeze doar ca o distragere
Una dintre concluziile interesante este că muzica ar putea interveni activ în reorganizarea temporară a activității unor rețele cerebrale afectate de stres.
Cercetătorii consideră că structura muzicală și modul în care ascultătorul percepe tensiunea și relaxarea dintr-o melodie ar putea contribui la acest proces. Cu alte cuvinte, efectul observat nu ar fi explicat doar prin faptul că muzica ne distrage atenția de la experiența neplăcută.
Când ar trebui să ascultăm muzică pentru a reduce stresul?
Studiul oferă și un indiciu important în privința momentului potrivit.
Beneficiile au fost observate atunci când muzica a fost ascultată în perioada de recuperare după evenimentul stresant. Ascultarea ei înaintea unei situații dificile nu a demonstrat același efect protector.
Prin urmare, o melodie liniștitoare ascultată înaintea unei ședințe tensionate nu garantează că stresul nu va apărea. În schimb, muzica ascultată după o experiență solicitantă ar putea ajuta organismul să revină mai repede spre starea de echilibru.
Rezultatele nu transformă muzica într-un tratament
Cercetarea oferă informații despre reacțiile acute la stres în condiții experimentale și pe participanți sănătoși. Rezultatele nu înseamnă că muzica poate înlocui tratamentul pentru anxietate, depresie sau alte afecțiuni asociate stresului cronic.
Studiul aduce însă noi argumente pentru un obicei simplu și accesibil: ascultarea muzicii preferate sau relaxante după un moment tensionat ar putea sprijini procesul natural prin care organismul își revine după stres.
Sursa: descopera.ro
